Situația din Afganistan este una cât se poate de complicată, consecință a numeroaselor interese economice și a modului în care este organizată această țară, aici fiind vorba de organizare tribal. Unii vorbesc de atacuri teroriste, alții, talibanii spun că a fost vorba de un atac la atacurile americane împotriva populației civile, atacuri susținute de militari angajați la contractori privați și care manageriază conflictul dintre talibani și guvern ca pe un business. România pare, doar pare (???) o victimă colaterală. Un articol scris în The New York Times spune lucruri despre care nu se vorbește în România: atacuri asupra civillor, prezența unor companii private de securitate, mercenari și, care fac din război un business, ceea ce prezintă o altă imagine din țara neînvinsă nici de britanici, nici de sovietici și, nici de americani care își anunță retragerea.
Care este contextul politic, militar și economic?
În acest moment au loc două negocieri separate privind viitorul Afganistanului. Una între talibani şi reprezentatul special american Zalmay Khalizad. A doua la Moscova unde se întâlnesc principalii lideri ai opoziţiei afgane. Au ceva în comun cele două? Da, căci ambele sunt marcate de sentimentul urgenţei de a găsi o soluţie coerentă după ce Preşedintele Trump şi-a anunţat intenţia de a începe retragerea militarilor americani aflaţi în Afganistan. Se anunţa astfel la modul cel mai clar că se redeschidea spaţiul afgan pentru revenirea talibanilor la putere, ei fiind singurul grup cu destulă forţă, disciplină militară şi prestigiu recnoscut printre şefii de triburi pentru a prelua din nou, din nefericire, destinele unei ţări în care, iată, niciun actor extern de poate şi nu mai vrea să rămână dar, din motive strategice, nici nu vrea să lase pe nimeni altcineva să deţină controlul. Iar discuţiile de acum încearcă să alinieze câteva condiţii care să determine o trecere cât mai puţin sângeroasă a puterii către forţele talibane, eventual favorizând acele grupuri care, măcar declarativ, se declară a fi în favoarea respectării unor angajamente minimale asumate acum în negocieri. Americanii sunt cei mai grăbiţi să părăsească Afganistanul, iar priorităţile reieşite din negocierile de până acum sunt: Garanţia că teritoriul afgan nu va mai fi niciodată folosit drept platformă de plecare înspre exterior a grupurilor teroriste; Garantarea de către forţele insurgente afgane a retragerii ordonate şi în deplină securitate a trupelor străine, în primul rând a celor americane; Stabilirea condiţiile unei eventuale încetări a focului care să preceadă aplicarea acordului de pace; Un schimb de prizonieri; O integrare a talibanilor în procesul politic naţional, fără ca asta să pună în discuţie legitimitatea guvernului naţional afgan; Calendarul precis al retragerii totale a tuturor forţelor străine, explică Cristian Unteanu.
Solicitarea expresă a talibanilor priveşte o „Constituţie islamică“ pentru Afganistan: „Constituţia actuală a guvernului de la Kabul este nelegală deoarece a fost copiată după Occident… Este vagă şi contradictorie. Este un obstacol la adresa păcii. Noua Constituţie va fi concepută în libertate de către ulema (demnitari religioşi) şi profesori universitari. Ce ne dorim, este o Constituţie islamică“.
Faptul că atacul a fost îndreptat împotriva unor companii de securitate privată și a unor contractori gen Black Water, este confirmat în articolul care apare în https://www.nytimes.com
Așadar: Cel mai recent atac asupra Green Village, care găzduiește companii de securitate privată și contractori pentru organizații neguvernamentale, pune în pericol un proces de pace pe care unii nu l-au îmbrățișat niciodată pe deplin. Mulți au dat vina pe guvern. Astfel, ultimul atac, distrus sau deteriorat grav zeci de magazine și case din apropiere, ucigând până la 30 de persoane și rănind cel puțin 100, au spus oficialii de securitate. Poliția din Kabul a declarat miercuri că șase cetățeni străini au fost uciși în atacul de luni – cinci nepalezi și un român.
Talibanii au revendicat responsabilitatea bombardamentului de luni șu declarat următoarele: bombardamentul a fost încă o reacție violentă, un răspuns pentru atacurile forțelor guvernamentale susținute de americani. „Cei care ne critică că am atacat Green Village trebuie să înțeleagă că există o reacție la orice acțiune”, se arată în declarația talibanilor.
Green Village găzduiește companii de securitate precum G4S și Hart, atât britanici, cât și contractori de ajutor privat și mica ambasadă română. În ianuarie, talibanii au revendicat responsabilitatea pentru o explozie cu o bombă de camioane în apropierea compusului care a ucis cinci persoane și a rănit peste 100.
Citește articolul aici: https://www.nytimes.com
