marți, octombrie 27, 2020
2.8 C
Bistrița
More

    Seceta din ultimele săptămâni a distrus culturile de sfeclă din zona de câmpie a Bistriței-Năsăud. E vorba de peste 65 de hectare. Acestea aparțin unor fermieri din Sînmihaiu de Câmpie, Matei și Milaș

    Must Read

    Scenariu roșu pentru municipiul Bistrița: 3,13 cazuri la mia de locuitori în ultimele 14 zile! Vezi câte cazuri noi s-au înregistrat la nivel de...

    Situația epidemiologică la nivelul județului Bistrița-Năsăud, astăzi, 27.10.2020, este următoarea: • 2372 cazuri confirmate de CoVid-19; - 72 cazuri noi •...

    Clase întregi din tot mai multe școli intră în SCENARIUL ROȘU: Maieru, Căianu Mic și Bistrița

    În cadrul ultimei ședințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, desfășurată în sistem on-line, au fost analizate...

    Radu Moldovan a confirmat : ” Peste 4 ani nu candidez nici la Consiliul Județean, nici la primăria Bistrița”

    Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, ales pentru al treilea mandate consecutive, a confirmat astăzi public faptul că, peste...

    Culturile de sfeclă din zona de câmpie a județului Bistrița-Năsăud sunt total compromise, seceta fiind principala vinovată pentru această problemă gravă cu care se confruntă fermierii din mai multe comune. Informația ne-a fost confirmată de primarul comunei Sânmihaiu de Câmpie, Ioan Mate, unul din fermierii cunoscuți ai acestei zone. Mate spune că a pierdut sute de mii de lei, bani pe care i-a investit în inputuri s-au dus pe ”apa secetei”: ” Sunt îngândurat, îngrijorat , asta pentru că, am pierdut bani. De fapt, trebuie să vă spun că am pierdut o recoltă întreagă de sfeclă, 30 de hectare au fost distruse, așa că am început reînsămânțarea lor cu porumb, dar avem nevoie de ploaie, urgent avem nevoie să plouă, altfel se uscă și porumbul”, se plânge Mate.

    El ne-a mai spus că, există o mare îngrijorare și la fabrica de zahăr de la Luduș, un reprezentant al acestei fabrici având mai multe întâlniri cu fermierii din zona de câmpie dar și cu reprezentanți de la Direcția Agricolă, care au evaluat situația: ” Nu sunt singurul în această situație foarte grea. Aici în zonă mai vă pot spune de un fermier din Milaș, cu 10 hectare distruse și un alt coleg, din Matei, cu alte peste 20 de hectare însămânțate și total compromise. Cred că e vorba de peste 65 de hectare numai în zona de câmpie, dar am înțeles de la mai mulți fermieri din județul Mureș că, acolo, e compromisă cultura de sfeclă de pe sute de hectare. Pur și simplu s-a uscat sămânța în pământ”, a mai precizat primarul din Sânmihaiu de Câmpie.

    Întrebat cât a pierdut din punct de vedere financiar cu inputurile pentru cultura de sfeclă de zahăr, Ioan Mate a vorbit de o sumă mare de tot: peste 130 de mii de lei: ” Nu vă mai spun că au fost făcute și mai multe lucrări indirecte, aici mai putem vorbi de îngrășăminte, 700 de kg la hectar, trei ierbicidări, sămânța. De toate s-a ales praful”.

    Ce a mai însămânțat fermierul Ioan Mate?

    ”Pe terenurile ce aparțin fermelor mele, am mai pus în pământ 120 de ha de grîu, 12 ha de secară și 24 de ha de triticale, fiind vorba de o plantă hibridă între grîu și secară.  Cheltuielile cele mai însemnate se fac cu ierbicidele, pesticidele și îngrășămintele, iar asta e valabil atât la culturile de păioase, iar acum am mărit doza de azot, 300 de kilograme la hectar de la 250 anul trecut, iar asta pentru că, am observat că, rădăcina nu are elemente nutritive suficiente dar nici apă, pentru ca planta să se dezvolte. Vă spuneam cât de scumpă este cultura de sfeclă, cât de pretențioasă este această cultură. Fertilizarea depinde de terenul în care vrei să însămânțezi sfecla. Pe baza analizelor de sol se stabilește rețeta de fertilizare, în pricipiu se fertilizează cu azot, fosfor și potasiu, după care se dă cu un complex de 5 microelemente. În mod normal, la un hectar de sfeclă, ca să poți face o producție de peste 60 tone, trebuie să aplici o cantitate de 800-1.000 kilograme de substanță brută. Îngrășămintele complexe se aplică toamna, iar cele cu azot se dau în perioada de vegetație. Se dau și îngrășăminte foliare, în cantități mici, 3-5 kilograme pe hectar, aplicate de 2-3 ori, în funcție de cum arată cultură ”, explică Mate.

    Seceta de anul acesta e la fel de cruntă precum cea din anul 1947.

    E concluzia specialiștilor din domeniu, care spun că de vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce și dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.

    Costel Vânătoru – cercetător în agricultură: „Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie să nu ajungem în situaţia grea aşa cum România a mai trecut de-a lungul timpului, iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1947, cunoscută ca foametea din 1947.

    Din păcate veștile de la meteorologi nu sunt prea bune”.

    Daniel Alexandru – agrometeorolog: Nu vor exista cantităţi de precipitaţii, care să acopere deficitul de apă din sol, chiar dacă vor apărea local pe parcursul acestei luni, ele nu vor acoperi un deficit acumulat în 7 luni şi jumătate sperăm ca în mai şi iunie, considerate luni ploioase să adunăm precipitaţii

    La fel de afectați de secetă sunt și pomi fructiferi și culturile viticole, însă într-o proporție mai mică.

    - Advertisement -
    - Advertisement -

    Latest News

    Scenariu roșu pentru municipiul Bistrița: 3,13 cazuri la mia de locuitori în ultimele 14 zile! Vezi câte cazuri noi s-au înregistrat la nivel de...

    Situația epidemiologică la nivelul județului Bistrița-Năsăud, astăzi, 27.10.2020, este următoarea: • 2372 cazuri confirmate de CoVid-19; - 72 cazuri noi •...

    Clase întregi din tot mai multe școli intră în SCENARIUL ROȘU: Maieru, Căianu Mic și Bistrița

    În cadrul ultimei ședințe a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, desfășurată în sistem on-line, au fost analizate particularitățile locale în funcție de...

    Radu Moldovan a confirmat : ” Peste 4 ani nu candidez nici la Consiliul Județean, nici la primăria Bistrița”

    Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, ales pentru al treilea mandate consecutive, a confirmat astăzi public faptul că, peste 4 ani, adică în 2024,...

    Listele pentru Senat   ale USR-Plus Bistrița-Năsăud au fost admise de Tribunalul Bistrița-Năsăud. Decizia BEJ este anulată , Biroul Electoral Județean fiind obligat să emită...

    Și pentru USR-Plus Bistrița-Năsăud  se încheie astăzi odiseea listelor pentru Senat și Camera Deputaților, după ce, Biroul Electoral Județean, a decis în urmă cu...

    Noul Consiliu Județean Bistrița-Năsăud și-a intrat de astăzi în ”pâine”. Președinte la al treilea mandat, Radu Moldovan a avut un discurs pacificator dar nu...

    Centrul Cultural ”Dacia”  a găzduit în această după-amiază  ședința de constituire a noului Consiliu Județean 2020-2024. Față de listele inițiale depuse de partide ,...
    - Advertisement -

    More Articles Like This

    - Advertisement -