SCENA POLITICĂ SE ÎMPARTE ÎNTRE PNL ȘI PSD

Must Read

Lică Scurtu, tânărul decedat în accidentul din Rodna, trebuia să facă 18 ani pe 20 martie. Practica fotbalul și kickboxing

Polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi au găsit autoturismul avariat care a intrat în coliziune cu un stâlp de...

CONTROVERSELE persistă și la 236 de ani după moartea lui Horea, Cloşca şi Crişan

O serie de controverse persistă încă la 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan, fie...

Un prim sondaj din 2015, realizat de Inscop Research, la comanda celor de la Adevarul, a fost dat publicitătii. Potrivit cercetării sociologice, Noul Partid Naţional Liberal îşi consolidează prima poziţie în preferinţele românilor după victoria în alegeri a preşedintelui Iohannis.

Acest prim sondaj relevă modificări ale opţiunilor de vot ale românilor pentru partidele politice. Astfel, noul PNL se clasează pe primul loc cu 44,2% dintre opţiunile exprimate votanţi (în creştere faţă de decembrie 2014, când înregistra 41,7%).

Noul PNL este urmat de Alianţa PSD-UNPR-PC cu 37,4% (38,8% în decembrie 2014), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (5%) (5,1% în decembrie 2014), Partidul Mişcarea Populară cu 4% (5,6% în decembrie 2015), Partidul Liberal Reformator cu 3,3% (similar cu decembrie2014), Partidul Poporului Dan Diaconescu, care ajunge la mimimul istoric de 1,4% (2,3% în decembrie), Partidul România Mare 1,1% (1,2% în decembrie) şi PNŢCD cu 0,9% (0,6% în decembrie). Opţiunea ”Alt partid” a fost aleasă de 2,7% dintre votanţi (1,4% în decembrie 2014), notează adevarul.ro.

Cifrele se raportează la cei care au formulat o opţiune clară de vot şi sunt calculate pe un sub-eşantion din care au fost eliminaţi cei care au ales opţiunile ”Nu sunt hotărât”, ”Nu merg la vot”, ”Nu ştiu/Nu răspund”. Votul pentru partide noi În ceea ce priveşte disponibilitatea românilor de a vota un partid nou înfiinţat, sondajul relevă date surprinzătoare.

Astfel, un sfert dintre români (25,9%) ar fi dispuşi să voteze un partid nou înfiinţat, iar 24% declară că nu sunt hotărâţi. Este un bazin potenţial mare care crează un orizont pozitiv pentru înfiinţarea unor noi formaţiuni politice. Evident, nu este obligatoriu ca intenţia declarată şi măsurată prin sondaj să se transforme în comportament efectiv de vot în mod automat şi în proporţii similare, dar aceste cifre rămân un reper semnificativ în acest sens. 38,4% dintre respondenţi rămân probabil fideli partidelor actuale şi declară că nu ar vota un partid nou înfiinţat.

Finanţarea partidelor 69,8% dintre români cred că partidele politice trebuie finanţate atât de la buget, cât şi din surse private. 12,4% cred că doar de la buget, iar 17,9% nu au exprimat nicio opţiune. Abordarea publicului este interesantă. Dacă dezbaterea politică din jurul finanţării partidelor se centrează pe reducerea cheltuielilor de campanie şi un mai bun control al sursei banilor implicaţi într-o campanie electorală, agenda românilor pare mult mai relaxată pe acest subiect. Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop, oferă o posibilă explicaţie: „Probabil că romanii au un resentiment puternic faţă de eventualitatea ca partidele să pună presiune strict pe bugetul de stat şi atunci merg pe ideea că e preferabilă o varietate de surse de finanţare pentru acestea”.

Sistemul de vot 70,9% dintre concetăţenii noştri sunt de acord cu votul prin corespondenţă pentru românii din străinătate – urmare certă a evenimentelor de la alegerile prezidenţiale. 16,2% nu sunt de acord cu votul prin corespondenţă, iar 12,8% nu ştiu sau nu răspund. De asemenea interesant, 54,2% dintre români vor revenirea la votul pe listă, 23,5% vor rămânerea la uninominal (nonrăspunsuri 22,4%). Votul uninominal, cel în care sistemul electoral românesc investise multe speranţe, a dus la sporirea numărului de parlamentari, la creşterea costului campaniilor şi la promovarea în prima linie a politicii a unor persoane nepotrivite pentru poziţia publică parlamentară. Prin urmare, după două utilizări succesive a votului uninominal (2008 şi 2012), iată că peste 50% din electorat îl consideră un experiment politic eşuat.

Conform răspunsurilor la o altă întrebare, 86,1% dintre români sunt de acord cu impozitarea suplimentară a persoanelor cu averi foarte mari (doar 9% dezacord). Opinia vine şi în contextul în care bună parte a „marilor averi” au fost implicate în cazuri de corpuţie în ultima vreme, deci percepţia publică a capitalistului cinstit şi muncitor care face ce vrea cu averea lui este cumva în pericol, mai informează cei de la adevarul.ro.

Articolul precedentDRUMURILE NOASTRE, TOATE
Articolul următorSENAT, ASALTUL FINAL
- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

Lică Scurtu, tânărul decedat în accidentul din Rodna, trebuia să facă 18 ani pe 20 martie. Practica fotbalul și kickboxing

Polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi au găsit autoturismul avariat care a intrat în coliziune cu un stâlp de electricitate. martorii spun că şoferul...

CONTROVERSELE persistă și la 236 de ani după moartea lui Horea, Cloşca şi Crişan

O serie de controverse persistă încă la 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan, fie că vorbim de ipoteza potrivit...

ACCIDENT GRAV ÎN RODNA: Un tânăr de 17 ani din PARVA a murit și alți doi sunt răniți grav

Aseară, polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi au intervenit la un accident rutier pe Drumul Național 17D în  Rodna. La locul evenimentului a fost găsit...

MINORUL DISPĂRUT IERI A FOST GĂSIT

Dacă îl vedeţi, nu ezitaţi să apelaţi SNUAU112, pentru a anunţa imediat Poliţia! Poliţia a fost sesizată în urmă cu puțin timp cu privire la...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -