Politic 1

RETROSPECTIVE 2015: RĂZBOIUL SÂNGEROS ȘI TĂCUT DIN UCRAINA. Câți români au murit în acest conflict???

Must Read

După 4 ani de anchete și cercetări, ”Rambo de Bârgău”, Dănuț Rezvanță a fost trimis în judecată. El a candidat din partea defunctului UNPR...

Cazul Dănuț Rezvanță poate fi considerat unul ”interesant” de studiat   atât din punct de vedere al anchetei penale dar...

Deputatul PNL Robert Sighiartău a eliminat birul pus de PSD pe munca românilor cu venituri mici 

Prima măsură luată de guvernarea PNL a fost anularea suprataxelor PSD. Supraimpozitarea românilor care munceau două sau patru ore,...

Povestea poveștilor la ”Liviu Rebreanu”. Un basm al lui Petre Ispirescu – ” Fata de împărat și fiul văduvei” explicat ca un  film porno....

Știți ”Povestea poveștilor” a lui Ion Creangă, unul din cei mai buni scriitori-povestitori români? Din picioare se poate spune...

Începând de astăzi și până la data de 4 ianuarie 2016, PROPOLITICA.RO vă propune retrospective și analize ale anului politic, economic dar și sportiv  2015, urmate de predicțiile pentru anul viitor, unul greu din punct de vedere al celor două rânduri de alegeri: locale și parlamentare. De asemenea, din retrospectivele lui 2015 nu va lipsi politica externă. 

PRIMA TEMĂ: RĂZBOIUL SÂNGEROS ȘI TĂCUT DIN UCRAINA

Conflictul a izbucnit după o lună de la anexarea oficială a peninsulei Crimeea de către Kremlin în martie 2014, precedată de trei săptămâni de ocupație a acesteia de către trupele ruse și de un referendum controversat care nu a fost recunoscut de comunitatea internațională. De la izbucnirea conflictului și până la această oră, minoritatea română din raioanele de la graniță cu RO , a plătit cu foarte mulți morți, unele surse susținând că e vorba de peste 1000 de etnici. Pentru anul viitor, regimul  Poroșenko pregătește un al șaptelea val de încorporări masive , foarte mulți dintre cei vizați fiind etnici români.

Președintele SUA, Barak Obama, a lansat un apel omologului său rus, Vladimir Putin, să pună capăt conflictului din estul Ucrainei, în cadrul ultimei lor întâlniri bilaterale desfășurate în marja Adunării Generale a ONU la sfârșitul lunii septembrie la New York, unde Moscova și Washingtonul încercau să găsească o soluție politică comună pentru situația din Siria, în pofida crizei intervenite în ultimii doi ani în relațiile dintre ele ca urmare a implicării Rusiei în tensiunile din Ucraina.

‘Obama s-a uitat la Putin și i-a spus: Vladimir, haide să terminăm cu aceasta. Haide să oprim conflictul din Ucraina. Ajută-ne să rezolvăm problema, realizând Acordurile de la Minsk’, a relatat ulterior secretarul de stat american John Kerry într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia-1, cu ocazia recentei sale vizite la Moscova.

Președintele american se referea la acordurile semnate de liderii Franței, Germaniei, Ucrainei și Rusiei la 12 februarie 2015 — în continuarea Protocolului din 5 septembrie 2014 — și destinate să aducă pacea până la sfârșitul acestui an în estul rusofon al Ucrainei, dar care nu fuseseră puse în aplicare integral. Dacă în momentul semnării documentului, bilanțul morților în conflictul dintre armata guvernamentală ucraineană și rebelii proruși era evaluat de ONU la 5.300, în decembrie numărul victimelor depășise 9.000, potrivit Națiunilor Unite.

Conflictul a izbucnit după o lună de la anexarea oficială a peninsulei Crimeea de către Kremlin în martie 2014, precedată de trei săptămâni de ocupație a acesteia de către trupele ruse și de un referendum controversat care nu a fost recunoscut de comunitatea internațională.

SUA așteaptă din partea Rusiei să exercite presiuni asupra separatiștilor proruși pentru a pune în practică acordurile de la Minsk, deoarece observatorii OSCE nu pot intra fără a fi obstrucționați pe teritoriul controlat de rebeli pentru a-și îndeplini misiunea.’Nu vedem o revenire acasă a ostaticilor. Nu putem constata o retragere a armamentului greu’ de pe linia frontului, spunea Kerry cu două săptămâni înainte de expirarea termenului acordurilor încheiate în capitala Belarusului.

Prevederile documentului, în 13 puncte, urmau să fie realizate până la 31 decembrie 2015, dar ele nu au fost îndeplinite integral nici până la această dată și este puțin probabil ca aceasta să se mai poată face în termen. Prelungirea termenului de aplicare a acordurilor devine astfel inevitabilă. În plus, liderii separatiști din Lugansk și Donețk au acceptat să amâne alegerile locale — pe care voiau să le organizeze la 18 octombrie în Donețk și la 1 noiembrie în Lugansk — pentru anul viitor, ceea ce ar constitui încă un motiv pentru prelungirea acordurilor. Din acest motiv, Uniunea Europeană a prelungit și ea — în 21 decembrie — perioada de sancțiuni împotriva Rusiei.

Aplicarea integrală a acestor acorduri ‘va dura mai mult timp’, recunoștea și președintele Franței, Francois Hollande, la 2 octombrie, în finalul unei reuniuni desfășurate la Palatul Elysee, împreună cu omologii săi ucrainean, Petro Poroșenko, rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel (potrivit Le Monde). O nouă lege electorală ar urma să fie elaborată după consultări cu rebelii, iar apoi votată de Parlamentul ucrainean pentru a asigura ‘incontestabilitatea’ acestor scrutine. Niciun nou termen nu a fost fixat pentru aceasta, dar cei patru lideri au convenit asupra următoarelor etape ale procesului.

Potrivit acordurilor din 12 februarie, rezultate după 16 ore de negocieri între președinții Ucrainei, Rusiei și Franței, precum și cancelarul german, Ucraina urma să adopte până la sfârșitul anului 2015 o nouă Constituție, iar guvernul de la Kiev să-și reia controlul asupra frontierei cu Rusia în districtele controlate de separatiști.

În pofida termenelor stabilite, un proiect de reformă ce acordă puteri sporite administrației locale în cele două provincii separatiste a fost aprobat în vară de către Parlamentul ucrainean doar într-o primă lectură. Contrar dorinței rebelilor proruși, textul nu confirmă statutul de semiautonomie teritoriilor pe care le controlează. Potrivit proiectului, acest statut urmează să fie reglementat printr-o lege separată. Statele occidentale au cerut, conform presei ucrainene, ca acest statut de semiautonomie să fie menționat în Constituție, idee ce se lovește de o puternică opoziție la Kiev. Acest proiect de reformă constituțională nu a mai ajuns să fie votat într-o doua lectură până în prezent.

Data de 2 martie reprezenta termenul limită pentru retragerea armamentului greu. Retragerea armamentului greu trebuia să înceapă în maximum două zile după intrarea în vigoare a armistițiului și să se finalizeze în cel mult 14 zile, calculate tot de la prima zi a armistițiului. În realitate, termenele nu au fost respectate de niciuna dintre părți.

La 3 martie, trebuia să înceapă dialogul pentru organizarea alegerilor locale în districtele controlate de separatiștii proruși. Până în 7 martie, toți prizonierii urmau să fie eliberați.

Retragerea ‘tuturor armelor grele de către ambele părți’ are drept scop crearea unei zone tampon între beligeranți, lată între 50 și 140 km, în funcție de tipul de armament greu ce urmează să fie retras. Precedentele acorduri prevedeau o astfel de zonă demilitarizată cu o lățime de doar 30 km. Noul acord precizează că, în partea ucraineană, zona tampon începe de la actuala linie a frontului, în timp ce pentru separatiști, care din luna septembrie și până în prezent au mai câștigat teren, linia pe care trebuie să o respecte corespunde celei stabilite în acordul semnat la Minsk în 19 septembrie 2014.

Kievul și forțele separatiste proruse ajunseseră deja, la sfârșitul lunii septembrie, la un acord cu privire la retragerea tancurilor, a pieselor de artilerie cu un calibru mai mic de 100 de mm și de mortiere, dintr-o zonă de 15 kilometri, de o parte și alta a liniei frontului în estul separatist. Guvernul ucrainean anunțase încă de la începutul lunii noiembrie că a încheiat ultima etapă a retragerii armamentului său greu de pe linia frontului din estul separatist prorus, în vederea consolidării armistițiului în estul Ucrainei.

Potrivit purtătorului de cuvânt militar Oleksandr Zavtonov, citat de AFP, armata ucraineană și-a retras mortierele de calibru 82 milimetri din localitățile Piski și Opîtne, situate în apropierea aeroportului din Donețk, care fusese luni de zile teatrul unor confruntări violente între militarii ucraineni și rebelii proruși. Aceasta era ultima etapă a retragerii armamentului greu de către armata ucraineană din regiunea Donețk. Anunțul Kievului intervine după ce separatiștii proruși indicaseră, la rândul lor, că au încheiat retragerea armelor de pe teritoriul pe care îl controlează. În regiunea vecină, Lugansk, cele două părți anunțaseră deja în octombrie că au finalizat retragerea armamentului convenit în acord.

Elementul-cheie al acordurilor de la Minsk a fost instituirea armistițiului între Kiev și separatiști, din 15 februarie, ce a fost însă încălcat cu regularitate. A fost nevoie de un nou armistițiu, începând cu 1 septembrie, ca regimul de încetare a focului să fie cât de cât respectat. O reuniune a Grupului de contact — Ucraina, Rusia, OSCE , la care reprezentanții rebelilor nu au fost prezenți — a stabilit intrarea în vigoare a unui nou regim de încetare a focului de la miezul nopții din 22 spre 23 decembrie — pentru ca populația din zona de conflict să poată petrece în liniște sărbătorile de Crăciun și de Revelion.

Schimburi de focuri, cu arme automate și lansatoare de grenade, au loc în continuare sporadic în estul ucrainean, chiar dacă — în general — luptele au încetat de mai bine de două luni, în virtutea noului armistițiu instituit la 1 septembrie.

Sub aspect militar, textul acordului mai prevede ‘retragerea tuturor grupurilor armate străine, a echipamentelor militare și a mercenarilor aflați pe teritoriul ucrainean’, sub supravegherea OSCE. După mai bine de nouă luni de la semnarea acordurilor de la Minsk, în conferința sa anuală cu presa locală și străină la 17 decembrie, președintele Vladimir Putin recunoștea prezența ‘unor specialiști militari ruși’ în estul Ucrainei pentru ‘rezolvarea unor sarcini’. Chiar dacă a doua zi purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a încercat să nuanțeze declarația șefului statului, spunând că acesta s-a referit strict la ‘voluntari’ și nu la ‘trupe regulate’, declarația rămâne o recunoaștere că acordul de la Minsk în ceea ce privește retragerea ‘mercenarilor’ nu fusese respectat.

Referitor la controlul frontierelor, despre care textul precizează că va trebui să revină trupelor ucrainene după alegerile locale, 400 de kilometri ai graniței ruso-ucrainene se află în continuare sub controlul separatiștilor, creând o adevărată breșă în frontiera prin care Moscova — potrivit Kievului — livrează arme și ajutoare insurgenților.

Eliberarea ‘tuturor prizonierilor și ostaticilor’ era de asemenea inclusă în acord, prevedere existentă și în acordurile precedente, dar ea fusese pusă în practică doar parțial, ultimul schimb substanțial de sute de prizonieri efectuându-se în luna decembrie 2014, pentru ca apoi — în ianuarie 2015 — insurgenții proruși să-i expună pe prizonierii ucraineni într-un marș umilitor pe străzile din Donețk.

Recent, Kievul afirma că nu reușește să obțină eliberarea a 12 ostatici ucraineni deținuți de separatiști. O amnistie generală urmează a fi adoptată, de asemenea, pentru combatanții implicați în conflict.

În virtutea acordurilor încheiate la 12 februarie 2015 la Minsk, părțile trebuia să definească modalitățile de restabilire a legăturilor economice și sociale, inclusiv plata pensiilor, în zonele aflate sub controlul fiecăreia. De asemenea, Ucraina trebuie să-și repună în funcțiune sistemul bancar în regiunile afectate de conflict.

Realizarea reformei constituționale mai prevedea o ‘descentralizare’ a regiunilor Donețk și Lugansk, în urma unui acord cu reprezentații acestor zone. Dar reforma constituțională a intrat în blocaj, după ce proiectul de lege privind descentralizarea puterii în Ucraina, care prevedea un statut special pentru Donbas a fost votat la 31 august într-o primă lectură, pe fondul unor violențe la Kiev, primele după Euromaidan din noiembrie 2013-februarie 2014, mulți ucraineni întrevăzând în aceasta o cedare în fața separatiștilor. O persoană și-a pierdut viața și peste 100 au fost rănite în cursul ciocnirilor dintre cei peste 1.000 de protestatari și forțele de ordine în fața legislativului în timpul votării respectivului proiect de lege, a cărui adoptare fusese cerută de către occidentali.

Reforma constituțională va fi ‘resetată’, anunțau la 23 decembrie agențiile ucrainene de presă. În ianuarie 2016, Rada Supremă ar intenționa să voteze în a doua lectură modificările constituționale privitoare la descentralizare. Pentru a aduna cele 300 de voturi ‘pentru’, coaliția de la putere ar fi dispusă să renunțe la controversatul punct 18 cu privire la statutul special al Donbasului, potrivit portalului RBC-Ukraina, care citează surse din cadrul Administrației prezidențiale de la Kiev. Ori aceasta ar însemna îndepărtarea de litera acordurilor de la Minsk. UE și SUA, care până de curând exercitau presiuni asupra puterii ucrainene pentru adoptarea acestei legi, sunt conștiente de acest lucru. Votarea modificărilor la Constituția ucraineană într-o a doua lectură a fost tergiversată și din cauza opoziției deputaților față de această lege, în fața pericolului destrămării coaliției majoritare, existând riscul ca formațiunile Batkișvișcina — a fostului premier Iulia Timoșenko — și Samopomoșci — a primarului din Lvov, Andrei Sadovoi — să părăsească alianța majoritară în parlament.

Potrivit vicepreședintelui partidului ‘Blocul Petro Poroșenko’ (BPP), Igor Kononenko, dacă cele 300 de voturi pentru votarea modificărilor la Constituție nu vor fi întrunite, controversatul punct 18 va fi transferat sub formă de amendament în proiectul de reformă judiciară, înregistrat deja în parlament.

Această poziție a Kievului față de statutul special pentru Donbas a fost adusă la cunoștința vicepreședintelui american Joe Biden, în cadrul ultimei sale vizite la Kiev la începutul lunii decembrie. ‘Și el nu a avut nimic împotrivă’, a declarat pentru RBC-Ukraina unul din oficialii invitați la întâlnirea lui Biden cu reprezentanții societății civile în 7 decembrie. ‘Oricum, realizarea acordurilor de la Minsk a fost prelungită pentru 2016, iar Rusia nu își respectă obligațiile care îi revin în urma acestei înțelegeri. De aceea Ucraina nu este obligată să adopte o Constituție cu un statut special pentru Donbas. Singurul aspect asupra căruia a insistat Biden este unitatea coaliției’, a declarat oficialul respectiv.

Președintele Petro Poroșenko afirmase anterior că proiectul cu modificări care include și statutul special pentru Donbas va fi votat definitiv numai după ce se va constata că acordurile de la Minsk sunt respectate în ceea ce privește retragerea armamentului greu și reinstalarea autorităților ucrainene în teritoriile controlate de separatiști.

Leonid Emeț, parlamentar din partea Frontului Popular, a sugerat că statutul Donbasului ar putea fi separat de proiectul descentralizării, care ar urma să fie votat în a doua lectură în ianuarie. El nu a exclus posibilitatea ca unii parlamentari ai Samopomoșci și Partidului Radical să nu voteze proiectul privind descentralizarea nici în aceste condiții, având în vedere obiecțiile acestora că nu este vorba de o descentralizare, ci de o concentrare a puterii în mâinile președintelui. Ca exemplu este menționată prevederea potrivit căreia președintele poate dizolva consiliile locale — organisme rezultate în urma alegerilor — în cazul în care ar aprecia că deciziile acestora subminează suveranitatea Ucrainei. Astfel, votul pentru reforma constituțională va constitui un adevărat test pentru coeziunea coaliției la putere în Ucraina, pe fondul unei campanii pentru întărirea puterii prezidențiale. Oricum, o separare a statutului special al Donbasului de reforma constituțională este de așteptat în noul an, susțin cei mai mulți experți.

În acest context intern și extern complex pentru Ucraina, Uniunea Europeană a prelungit — la 21 decembrie — cu șase luni sancțiunile economice împotriva Rusiei, în timp ce tensiunile comerciale au crescut între Kiev și Moscova, care a impus un embargo împotriva produselor alimentare ale Ucrainei, în pofida a doi ani de negocieri. Președintele rus Vladimir Putin suspendase anterior tarifele preferențiale privind comerțul ruso-ucrainean, ca represalii față de anunțarea intrării în vigoare a unei zone de liber-schimb între Ucraina și UE la 1 ianuarie 2016.

‘Zona de liber-schimb cu UE va începe să funcționeze începând cu 1 ianuarie și nimeni nu va împiedica aceasta’, a replicat pe Twitter ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, citat de AFP.

Cele 22 de întâlniri în ultimii doi ani pentru a calma Moscova de teama de a-și vedea piețele inundate de produse europene au ajuns astfel într-un punct mort din cauza lipsei de ‘flexibilitate’ a Rusiei, și-a exprimat regretul comisarul european Cecilia Malmström, după o reuniune ‘a ultimei șanse’ la Bruxelles cu Klimkin și ministrul rus al economiei, Aleksei Uliukaev.

Eșecul acestor ultime negocieri, care sunt menționate în mod expres în declarația politică ce însoțește acordurile de încetare a focului de la Minsk, ar putea avea repercusiuni asupra conflictului cu rebelii proruși susținuți de Moscova în estul Ucrainei.

Occidentul consideră că acordurile de la Minsk, în special organizarea de alegeri în teritoriile separatiste, trebuie să fie puse în aplicare integral înaintea de a examina ridicarea sancțiunilor decretate împotriva Rusiei.

Așa cum se prevedea, sancțiunile vizează sectoarele bancar, petrolier și militar, ceea ce a provocat puternice proteste din partea Moscovei. ‘Suntem nevoiți să constatăm că — în loc de stabilirea unei cooperări pentru a contracara principalele provocări actuale, cum ar fi terorismul internațional — Bruxellesul preferă să continue — lipsit de viziune — sancțiunile’, a denunțat Ministerul rus de Externe.

Această prelungire primise deja undă verde din partea celor 28 de state membre ale UE la 18 decembrie, în timpul unei reuniuni a ambasadorilor acestora, desfășurată în același timp cu un summit al șefilor de stat și de guvern europeni, care au căutat să evite acest subiect delicat.

Țările europene au preferat să procedeze discret într-un moment în care comunitatea internațională are nevoie de Moscova, marea susținătoare a regimului lui Bashar al-Assad, pentru a găsi o soluție la războiul din Siria și în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic.

Moscova aplică, la rândul său, din vara lui 2014 contramăsuri la sancțiunile europene, sub forma unui embargo alimentar la exporturile agroalimentare din UE în Rusia. Punându-și în aplicare amenințările, proferate de luni de zile, Moscova a extins acest embargo la Ucraina la 21 decembrie.

Kievul estimează că embargoul rus îi va aduce pierderi de ordinul a 600 de milioane de dolari în exporturi. Comisia Europeană estimase, la rândul său, pierderile proprii în exporturile agricole spre Rusia, între vara lui 2014 și vara lui 2015, la cinci miliarde de euro.

UE a întocmit de asemenea o ‘listă neagră’ a personalităților ruse și a liderilor separatiști care au interdicție de viză și cărora le-au fost înghețate activele din străinătate. De asemenea, SUA au extins la 22 decembrie cu 34 de nume lista persoanelor și companiilor sancționate pentru implicarea Rusiei în criza din Ucraina, printre care Studiourile de film Ialta-Film, Avia Group Terminal LLC, distileria Azov (din Crimeea), Sevastopol Morskoi Bank etc.

De altfel, cu numai 11 zile înainte de termenul limită de aplicare a acordurilor de la Minsk, președintele Vladimir Putin declara — într-un interviu difuzat la 20 decembrie de televiziunea publică rusă — că Rusia nu va lăsa populația rusofonă din sud-estul Ucrainei ‘la mila’ naționaliștilor ucraineni.

‘Nimeni nu dorește să întrețină Ucraina. Ei (occidentalii) îi vor da un milliard, poate două de dolari, îi vor promite unele garanții…’, a spus Putin, adăugând că Occidentul lasă impresia că ar dori să paseze Moscovei principala sarcină financiară referitoare la Ucraina. El se referea astfel la nerambursarea împrumutului în valoare de 3 miliarde de dolari, acordat de Rusia Kievului sub președinția lui Viktor Ianukovici, răsturnat de la putere în februarie 2014.

‘În ceea ce privește Ucraina și chiar întreg spațiul postsovietic, eu sunt convins că poziția partenerilor noștri occidentali — europeni și americani — nu are legătură cu protejarea intereselor Ucrainei, ci este legată de încercarea de a împiedica recrearea Uniunii Sovietice și nimeni nu vrea să ne creadă că noi nu avem scopul de a reface Uniunea Sovietică’, a spus Putin.

‘Eforturile comune’ în cadrul proceselor economice moderne, care ar fi făcut ‘Rusia și Ucraina mult mai competitive în planul economiei globale’, îi neliniștesc pe partenerii noștri occidentali care, din această cauză, ‘nu pot dormi bine’. ‘Cred că sarcina lor principală este de a nu permite unificarea forțelor celor două țări. Nu este un secret că țările occidentale au făcut totul pentru a nu permite crearea Spațiului economic unic (în CSI), iar până acum nici nu voiau să considere Uniunea Economică Eurasiatică drept un actor cu drepturi depline pe plan internațional. Din anumite motive, Uniunea Europeană poate fi creată, dar Uniunea Eurasiatică nu’, a adăugat președintele rus.

Putin s-a referit și la anunțul făcut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind propunerea de eliminare a vizelor în anul viitor pentru cetățenii din Ucraina, Georgia și Kosovo pentru sejururi scurte în UE. Posibila eliminare a vizelor pentru Ucraina de către UE este o ofertă disproporționată față de condițiile în care există astăzi statul ucrainean: scăderea dramatică a PIB-ului și ‘dezindustrializarea’ totală a țării, a spus el. De altfel, măsura, care trebuie să primească și avizul Parlamentului European, nu va avea efect înainte de câteva luni.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a reacționat imediat, lansând un ‘Let’s go!’ pe contul său Twitter. ‘Această suprimare nu este pentru a facilita activități remunerate, ci pentru vizitele turistice, călătoriile scurte de studii și de afaceri, participarea la saloane comerciale și la conferințe’, a precizat comisarul european al imigrației, Dimitris Avramopoulos.

Pentru a protesta împotriva anexării Crimeii de către Rusia, UE suspendase în martie 2014 orice dialog despre liberalizarea vizelor cu Moscova.

Autoritățile ucrainene actuale par incapabile să facă reforme eficiente și să lupte împotriva corupției, iar entuziasmul revoluționar al țării s-a transformat deja în deziluzie, potrivit unor experți occidentali. În prezent, conducătorii ucraineni — în special președintele Petro Poroșenko și premierul Arseni Iațeniuk — continuă să-și piardă credibilitatea în fața populației.

‘Aniversarea evenimentelor din Maidan în noiembrie s-a derulat într-o atmosferă de mânie și de decepție, apeluri la destituirea lui Poroșenko din funcția de președinte fiind auzite în mulțime’, scria recent Financial Times. Atenția cetățenilor revine treptat asupra problemelor economice esențiale care sunt departe de a fi rezolvate. Mai întâi, corupția este o adevărată cangrenă. Oamenii de afaceri de înalt nivel continuă să influențeze statul ucrainean și, din acest punct de vedere, nefiind nimic nou, subliniază ziarul. Mecanismele ilegale continuă să funcționeze pe deplin, ceea ce permite grupurilor de oameni de afaceri să prejudicieze veniturile statului.

Criticii la adresa autorităților ucrainene exprimă temeri că nici Poroșenko, nici Iațeniuk nu sunt capabili să realizeze reformele necesare pentru că ei înșiși provin din acest sistem corupt. Ambii au fost acuzați deja că participă la scheme ale corupției, ceea ce provoacă o scădere considerabilă a cotelor lor de popularitate.

Criticile cele mai virulente îl vizează pe procurorul general Viktor Școkin, considerat omul președintelui. Kievul trebuie să ‘reformeze parchetul general pentru a încuraja eforturile anticorupție, în loc să le împiedice’, declara un responsabil american, prefațând vizita lui Biden în Ucraina.

‘Oboseala Occidentalilor în fața corupției ucrainene atinge un nivel critic’, consideră, la rândul său, deputatul proprezidențial Serghei Leșcenko, autor al unor anchete remarcabile asupra corupției în țara sa.

Deși masele populare nu sunt pregătite să-și reia protestele în stradă, sondajele indică o atitudine negativă a ucrainenilor față de autoritățile în exercițiu, care nu reușesc să satisfacă exigențele localnicilor, în special pe cele privind creșterea nivelului de trai și apărarea drepturilor omului.

De când atenția comunității internaționale a fost redirecționată spre criza migrației, spre războiul din Siria și crimele grupării jihadiste Statul Islamic, Ucraina s-a temut constant că sprijinul aliaților săi occidentali va slăbi, dat fiind că unii dintre ei caută să refacă dialogul cu Moscova pentru a rezolva conflictul sirian. Vizita vicepreședintelui SUA, Joe Biden, la începutul lunii decembrie a fost destinată să reafirme susținerea SUA pentru Ucraina în fața Rusiei, dar și pentru a o încuraja să-și dubleze eforturile în combaterea corupției care continuă să erodeze societatea, potrivit AFP.

‘Chiar dacă o bună parte din atenția internațională a alunecat spre implicarea Rusiei în Siria, noi, SUA, nu am uitat Ucraina’, asigura un înalt oficial american în contextul vizitei. ‘Ceea ce se petrece în Orientul Mijlociu nu a schimbat deloc angajamentul nostru pentru poporul ucrainean’, a adăugat el.

În pofida unei relative acalmii pe front din septembrie, reglementarea politică nu avansează și mulți ucraineni se tem că luptele se pot relua în estul țării în orice moment.

Comandantul trupelor NATO în Europa, generalul Philip Breedlove, a atras și el atenția că sunt șanse puține ca Rusia să respecte termenul limită de până la finele anului pentru a se ajunge la un acord de pace durabil în estul Ucrainei, subliniind că situația calmă actuală din zonă nu înseamnă că sfârșitul conflictului este aproape. „Este puțin probabil să putem obține până la sfârșitul anului tot ce ne-am dorit la Minsk”, a spus el, potrivit Reuters.

‘Nu aș dramatiza întârzierea punerii în aplicare a Acordurilor de la Minsk. În pofida unor dificultăți, sunt implementate și, ceea ce este cel mai important, prevederile, principiile și logica acestora nu sunt puse sub semnul întrebării. Discutăm pur și simplu despre prelungirea tehnică a intervalului de timp”, a spus președintele rus Vladimir Putin, într-un interviu pentru Interfax și Anadolu la începutul lunii noiembrie. Există riscul ca situația din estul Ucrainei să se transforme într-un ‘conflict înghețat’, afirmase el. Să fi fost un avertisment făcut aproape pe față despre intențiile viitoare ale Kremlinului? Timpul ne va arăta.

AGERPRES

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

După 4 ani de anchete și cercetări, ”Rambo de Bârgău”, Dănuț Rezvanță a fost trimis în judecată. El a candidat din partea defunctului UNPR...

Cazul Dănuț Rezvanță poate fi considerat unul ”interesant” de studiat   atât din punct de vedere al anchetei penale dar...

Deputatul PNL Robert Sighiartău a eliminat birul pus de PSD pe munca românilor cu venituri mici 

Prima măsură luată de guvernarea PNL a fost anularea suprataxelor PSD. Supraimpozitarea românilor care munceau două sau patru ore, dar plăteau taxe ca pentru...

Povestea poveștilor la ”Liviu Rebreanu”. Un basm al lui Petre Ispirescu – ” Fata de împărat și fiul văduvei” explicat ca un  film porno....

Știți ”Povestea poveștilor” a lui Ion Creangă, unul din cei mai buni scriitori-povestitori români? Din picioare se poate spune această poveste Ei bine, un...

Consiliul Județean a achiziționat un videolaringoscop pentru SMURD

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, confirmă achiziţia unui videolaringoscop pentru SMURD, demers care vine ca răspuns la solicitarea medicilor. Un astfel de...

CRISTIAN NICULAE: ”Liberalii blochează proiecte importante pentru locuitorii orașului”.

Consilierul local Cristian Niculae, fost viceprimar al municipiului Bistrița, acuză noua administrație liberală din Primăria Bistrița că ”blochează proiecte importante pentru locuitorii orașului”. Niculae afirmă că...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -