Pr. Ioan Aurel Rus: Predică la Sfânta Treime,a doua zi de Rusalii

Must Read

VIDEO- Deputatul PSD Bogdan Ivan: Am sesizat Avocatul Poporului pentru a bloca desființarea a 26 de clase de liceu în mod abuziv, de către...

Abuzurile ISJ Bistrița-Năsăud ajung la Avocatul Poporului. O spune deputatul PSD Bogdan Ivan, cel care, astăzi a sesizat Avocatul...

Salvați din flăcări de jandarmi

Trei adulți și 4 copii, printre care se afla și un copil de doar 2 săptămâni, au fost scoși...

Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu i-a promis primarului Ioan Turc că situația de la cele două licee din Bistrița va avea o rezolvare justă

Primarul Ioan Turc a precizat cu puțin timp în urmă că, ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, i-a comunicat telefonic că...
Iată, numai ce s-a pogorât peste noi Duhul cel Sfânt în Ierusalimul nostru ceresc, Biserica, şi ochii noştri, care erau ţinuţi, s-au deschis. Ceea ce era ascuns inimilor şi ochilor noştri s-a făcut vădit în harul Duhului Sfânt, Dătătorul de ştiinţă, de înţelepciune şi de har al cunoaşterii. Pentru că dacă până mai ieri şedeam în Ierusalim cu Apostolii, întrebându-ne dacă Cel Ce S-a înălţat dintre noi va să mai vie, dacă ne mai îndoiam încă de spusa Sa – că dacă Se va duce la Tatăl Său, Se va duce şi la Tatăl nostru, şi că dacă Tatăl Său este Tatăl Său, este şi Tatăl nostru -, iată că prin Pogorârea Duhului Sfânt toate se luminează, toate se fac noi în mintea noastră.
Fără îndoială că cea mai greu de explicat vreodată – de la copilul de grădiniţă şi până la moşneagul aflat la un pas depărtare de groapă – este, dintre toate tainele Bisericii, această taină a tainelor, care este Sfânta Treime. Existau locuri în Vechiul Testament care vorbeau despre un Dumnezeu întreit în Persoane? Da! Aduceţi-vă aminte când Dumnezeu a hotărât, în sfatul cel din veci, să facă pe om „după chipul şi asemănarea Noastră” – spune Scriptura. Unii au zis că este greşeală de tipar, dar noi ştim că nu este aşa şi că Dumnezeu-Tatăl sfătuitu-S-a cu Dumnezeu-Fiul şi cu Dumnezeu-Duhul Sfânt ca să ne facă pe noi chip al slavei Sale, pentru a primi asemănarea. Şi astăzi cântăm în slujba înmormântării: „Chipul slavei Tale celei negrăite sunt, Doamne, măcar deşi port ranele păcatelor”. Dar uităm că acest chip al slavei ne este dat de Dumnezeu dintru început, că Dumnezeu dintru început ne-a voit chip, chip care să meargă spre asemănarea cu El până în veşnicie.
Mai apoi, când se vorbeşte în Vechiul Testament de Dumnezeu, sunt câteva momente în care ni se descoperă că este înmulţit în Persoane. Când, de exemplu, oamenii au gândit că pot ajunge prin turnuri construite de mâini omeneşti la cer, şi au construit turnul Babel, punând cărămidă peste cărămidă pentru orgoliul lor, Dumnezeu S-a sfătuit cu Dumnezeu, spunând lui Dumnezeu: „Haidem să le amestecăm limbile, pentru că vor să se facă asemenea Nouă!”
Toate popoarele păgâne dinainte de Hristos se închinau mai multor zei.
 Toată mitologia păgână dinainte de Hristos Îl făcea pe Dumnezeu după chipul omului, nu pe om după chipul lui Dumnezeu. Zeus era un beţiv ordinar, îi cam plăceau femeile… Fiecare dintre zeii aceia din Olimp avea grijă să mai meargă şi printre pământence, să mai tragă şi câte o beţie. Ba era o zeiţă a frumuseţii, un zeu al războiului, o zeiţă a înţelepciunii… Dar nici unul dintre aceştia nu avea nicidecum toate calităţile celorlalţi strânse laolaltă.
Evreilor însă li se prezenta de fiecare dată un Dumnezeu unic, pentru ca nu cumva să pice în această închinare la zei, în aducerea de jertfe neplăcute înaintea lui Dumnezeu.
De unde ştim noi că era un Dumnezeu în trei Persoane? Pentru simplul motiv că de fiecare dată când ni se vorbeşte în Vechiul Testament despre o mulţime sau de ceva mai mult de unul în acest Dumnezeu al nostru, ni se dau nişte exemple recunoscute de toţi teologii ca fiind foarte bune. Astfel, proorocul Isaia, când vede în jurul tronului ceresc zburând heruvimii şi serafimii, îi aude cântând:„Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Savaot!” Sfânt, Sfânt, Sfânt – întreit Sfânt. Noi înşine în Liturghie cântăm „Sfânt, Sfânt, Sfânt e Domnul Savaot! Plin e cerul şi pământul de mărirea Lui”, închipuindu-i, aşadar, pe îngeri înainte de venirea în trup a lui Hristos, înainte ca slava Treimii să ne cuprindă pe fiecare dintre noi.
-Altădată, într-unul dintre capitolele Facerii, 18, ni se povesteşte la un moment dat că lui Avraam, tatăl popoarelor, i s-au arătat trei Îngeri Care au binecuvântat-o pe soţia sa cea stearpă, pentru a prinde prunc în pântece. Dar în discuţia purtată între ei, deşi ar fi trebuit să folosească pluralul – de exemplu, trebuia să spună: Pentru ce aţi venit la mine, domnilor? sau Ce căutaţi dumneavoastră la mine (ăştia mulţi, trei)? – el vorbeşte de fiecare dată cu Unul singur: Doamne! Doamne, vino în casa mea! Doamne, iată, Îţi dau să mănânci. Doamne!…Toate lucrurile sunt făcute la singular.
Icoana aceasta o foloseşte în general Biserica pentru a arăta lumina cea dinainte de venirea Luminii acesteia a cunoaşterii Treimii Celei într-o singură Fiinţă. Pentru că taina aceasta este mare şi ea n-a fost descoperită oricum, nici trupului şi cărnii noastre, nici sângelui nostru, ci în primul rând sufletului nostru şi credinţei noastre. Prin Hristos Domnul, prin Învierea Sa, lumina a cuprins minţile Apostolilor şi iată că, urmaşi ai Apostolilor fiind noi, cunoaştem că ne închinăm Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, fără să facem din aceasta o închinare la zei păgâni sau la mai mulţi dumnezei deodată, ci la Trei într-Unul singur.
Ţineţi minte că Mântuitorul le zicea Apostolilor să plece în lume să boteze oamenii „în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”.Sau altă dată, cum zice preotul din Uşile Împărăteşti, Sfântul Apostol Pavel pomeneşte următoarea înşiruire: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi binecuvântarea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi”. Aţi observat că prima dată, formularea este: Tată – Fiu – Duh Sfânt; a doua oară: Fiu – Tată – Duh Sfânt. Alteori, apare: Duh – Tată – Fiu sau Duh – Fiu – Tată.Arătând unitatea Acestora în adevărata egalitate dintre Ei, Deofiinţimea egală întru Sine, cum spunea Sfântul Ioan Damaschin. De aceea, când ne închinăm Tatălui, ne închinăm şi Fiului, ne închinăm şi Duhului Sfânt. De aceea, când spunem că Hristos Se află întrupat pe pământ, spunem că Treimea împreună cu El este, iar El din sânul Treimii nicidecum nu S-a desprins, ci pe scaun, în Treime, a şezut totdeauna.
Taina cea mare este aceea a Joii Înălţării, în care trup din trupul nostru şi carne din carnea noastră, inimă din inima noastră S-a pus de-a dreapta Tatălui pentru veşnicie. Pogorât-a Duhul cel Sfânt peste Apostoli şi iată că, dintr-o dată, se ridică văl de pe ochii lor şi văd Cărui Dumnezeu minunat I-au slujit. Se vor fi temut, se vor fi cutremurat sau, asemeni nouă acum, vor fi stat în bucurie mare, pentru că li se descoperea taina cea mai înainte de taină. Soarele cel dinainte de soare le va fi luminat minţile.
Toată teologia de mai apoi şi toate ereziile care au apărut în Biserică au avut nevoie de sublinierea acestei unităţi în Treime. La primul Sinod Ecumenic, când Arie nega dumnezeirea Fiului, unul dintre Sfinţii Părinţi –Sfântul Spiridon – a ridicat o cărămidă şi I-a cerut lui Dumnezeu să arate unitatea Treimii. Cărămida s-a desfăcut în pământ, foc şi apă. Sfântul Vasile cel Mare descrie Treimea ca fiind un soare cu raze şi căldură: cercul soarelui fiind Tatăl, razele soarelui fiind Fiul, Care coboară către noi, iar căldura fiind Duhul Sfânt, Acela Care ne arată că soarele este şi pentru noi, nu numai pentru natura înconjurătoare. Sunt multe aceste asemănări cu Treimea: fierul înroşit în foc, care rămâne fier, dar este şi pară de foc, şi căldură deopotrivă. Şi el preînchipuie sau ne ajută pe noi să facem o icoană corectă a Sfintei Treimi.
Se spune că undeva, în nordul Mării Îngheţate, pe o insulă, existau trei fraţi care se rugau totdeauna lui Dumnezeu. Şi venind episcopul în vizită canonică să-i întrebe de sănătate duhovnicească, a ajuns acolo şi i-a întrebat:
– Măi fraţilor, voi cum vă rugaţi? Ştiţi Tatăl nostru?
– Nu ştim.
– Şi cum vă rugaţi voi?
–Trei Voi,trei noi, miluieşte-ne pe noi!
– Cum adică?
– Păi, noi – trei, Voi – trei, Doamne, miluieşte-ne pe noi!…
– Măi fraţilor, nu aşa trebuie să vă rugaţi!
– Dar cum să ne rugăm?
– Uite, aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri
Şi începe să-i înveţe Tatăl nostru. Stau cei trei fraţi aşa – nu erau proşti, dar dacă nu-i învăţase nimeni! – stau ei cuminţi aşa, ascultă o dată, ascultă de două ori, îl mai roagă o dată să zică rugăciunea, repetă după el, o învaţă foarte bine. Arhiereul îi binecuvântează şi se pregăteşte să plece.
– Ce canon de rugăciune ne mai daţi?
– Rugaţi-vă cu Tatăl nostru şi vă veţi mântui.
Şi pleacă mai marele Bisericii pe mare cu corabia. Şi dintr-o dată, în urma corabiei, călcând marea, cei trei aleargă după el:
– Preasfinţite, cum spuneai că se zice după Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri?
– Nu, voi rugaţi-vă aşa cum ştiţi! De vreme ce marea o călcaţi, Dumnezeu este Cel Care vă binecuvântează.
Şi cei trei s-au întors pe insula lor, zicând:
–Trei Voi,trei noi, miluieşte-ne pe noi!…
Iată, aşadar, că taina aceasta a Treimii vine să ne bucure. Şi nu la voia întâmplării în Evanghelia de la Matei, pe care am citit-o noi astăzi, ni se vorbeşte de nenumărate ori de trei lucruri importante:
1. De harul Duhului Sfânt din Sfânta Treime venit către noi. Fiţi atenţi! La un moment dat ni se pune următoarea întrebare: Ce părerea aveţi? Dacă un om are o sută de oi şi una din ele se rătăceşte, nu le lasă el oare în munţi pe cele nouăzeci şi nouă şi, ducându-se, o caută pe cea rătăcită?
„Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda. Rătăcit-am ca o oaie pierdută”, cântăm noi în slujba înmormântării. Iar Sfântul Ambrozie al Milanului, când comentează acest Rătăcit-am ca o oaie pierdută, spune: „Doamne, eu sunt a o suta oaie, aceea care m-am îndepărtat.
2. Tot Evanghelia de astăzi ne mai spune ceva, dincolo de faptul că ne explică tuturor cum să ne împăcăm cu cei care ne supără sau pe care-i supărăm. Ne spune: „Oricâte veţi lega pe pământ vor fi legate şi în ceruri şi oricâte veţi dezlega pe pământ vor fi dezlegate şi în ceruri.” Spune Mântuitorul şi ştie ce spune! Dar acest lucru nu este posibil decât în Treime, pentru că „Domnul şi Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cu harul şi cu îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pe tine, fiule duhovnicesc. Iar eu, nevrednicul preot şi duhovnic, cu puterea ce-mi este dată, te iert şi te dezleg în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh…”
3. Şi ne mai spune ceva Evanghelia: „Iată că unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor.”Binecuvântat cuvânt a grăit Dumnezeu, pentru că acolo unde este El există posibilitatea de a fi şi noi împreună cu El, Căruia, iată, oricât L-am preamări noi în cuvinte omeneşti, n-m putea să-I secătuim frumuseţea şi binecuvântata Lui taină.
Există însă vreo posibilitate să-L cunoaştem pe Dumnezeu nemijlocit? Fără îndoială că da. Altfel ce rost am mai avea pe pământ? Noi suntem chipul slavei lui Dumnezeu şi de fiecare dată când privim către celălalt de lângă noi, în dragostea noastră şi în iubirea noastră, suntem chipul slavei lui Dumnezeu. De fiecare dată când privim către Potirul Cinei celei de Taină, aceasta sub ochii noştri se preface. Nu undeva ascuns sau undeva sub pământ.
Iată aşadar, iubiţilor, de ce Evanghelia de astăzi, sărbătoarea de astăzi, pusă mai mare peste sărbători – cum zicea cântarea ultimă, dar nu mai mică decât celelalte – vine să ne întregească bucuria. Şi astăzi am cântat că Hristos S-a întrupat. Şi astăzi ne-am rugat Tatălui Creator la Sfânta Liturghie să primească ale Sale dintru ale Sale. Şi astăzi, Duhul cel Sfânt a pogorât ca în ceasul al treilea asupra Apostolilor, prefăcând pâinea în Trupul lui Hristos şi vinul în Sângele Lui. Şi astăzi, Hristos este în mijlocul nostru, pentru că L-am chemat şi am gândit şi ne-am rugat în numele Lui.
Dumnezeu să ne binecuvânteze şi, dacă nu vom pricepe mare lucru din ceea ce cântăm despre El, facă Domnul să-L simţim cu adevărat în inimile noastre. Şi luând inimile noastre foc, oi rătăcite ce suntem, să ne întoarcem la turmă, la înălţimea căutării lui Dumnezeu – după cum zice Sfântul Ambrozie – şi să ne bucurăm de păşunea cea neveştejită a lui Dumnezeu, totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.
- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

VIDEO- Deputatul PSD Bogdan Ivan: Am sesizat Avocatul Poporului pentru a bloca desființarea a 26 de clase de liceu în mod abuziv, de către...

Abuzurile ISJ Bistrița-Năsăud ajung la Avocatul Poporului. O spune deputatul PSD Bogdan Ivan, cel care, astăzi a sesizat Avocatul...

Salvați din flăcări de jandarmi

Trei adulți și 4 copii, printre care se afla și un copil de doar 2 săptămâni, au fost scoși de jandarmi din locuința în...

Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu i-a promis primarului Ioan Turc că situația de la cele două licee din Bistrița va avea o rezolvare justă

Primarul Ioan Turc a precizat cu puțin timp în urmă că, ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, i-a comunicat telefonic că situația din județul Bistrița-Năsăud va...

Rareș Bogdan și Robert Sighiartău îi cer lui Ludovic Orban să plece din fruntea PNL. Atacuri dure din partea celor doi la adresa lui...

Prim-vicepreședintele Rareș Bogdan și secretarul general al PNL, Robert Sighiartău îi cer președintelui Ludovic Orban să demisioneze din fruntea partidului. Practic, liberalii intră în...

VIDEO: Incendiu la o casă din cartierul Ștefan cel Mare. În interiorul imobilului se aflau trei adulți și patru copii, care au fost evacuați...

E vorba de o casă abandonată și în care ar locui mai multe persoane fără locuință, jandarmii reușind să evacueze în momentul declanșării incendiului,...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -