PĂDUREA ȘI SIGURANȚA NAȚIONALĂ

Must Read

Zilele înghețate ale unui schior întârziat : În cei 3 ani de  (ne)funcționare, pârtia Cocoș a fost schiabilă vreo 30 de zile. O istorie...

Istoria pârtiei ”Cocoș” , asta pentru că așa se numește dealul pe care a fost amenajată, deși fostul ei...

BISTRIȚA : 24 ianuarie sărbătorit în condiții de distanțare fizică și fără Hora Unirii (II) : Mesajele parlamentarilor bistrițeni

Unirea Principatelor Române care a avut loc în urmă cu 162 de ani sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza...

BISTRIȚA : 24 ianuarie sărbătorit în condiții de distanțare fizică și fără Hora Unirii (I)

Unirea Principatelor Române care a avut loc în urmă cu 162 de ani sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza...

Problema siguranţei naţionale a încetat de mult timp să mai fie doar o chestiune legată de înzestrarea armatei ori nivelul de pregătire al militarilor. Ea e una complexă, asortată cu complexitatea evoluţiei socio-politice şi geostrategice, implicit a obligaţiilor la care ne-am angajat să fim parte. Asta se vede la o primă privire. Există însă nuanţe, particularităţi de abordare a acestei siguranţe la care nu se face referire decât atunci când contextul o impune. Firesc, s-a vorbit de o necesitate a asigurării siguranţei noastre energetice ori de câte ori au fost ameninţări sau interese în acest sens pe piaţa energiei,…de siguranţa alimentară,…de atâtea şi atâtea alte expresii ale aceleiaşi reţete de securitate.

De la presă la lupta împotriva corupţiei ori insistenţa de-acum pentru adoptarea pachetului de legi recunoscut sub genericul „Big Brother”, rând pe rând, multe au fost nominalizate ca fiind de maximă importanţă pentru securitatea naţională.

Din păcate, zestrea resurselor naturale a fost prea puţin invocată în această reţetă de securitate. Ea a apărut cel mai adesea ca un element comercial, de piaţă, la capitolul „ceea ce ar mai fi de vândut”. Să nu fiu înţeles greşit, nu mă opun mecanismelor economice sănătoase, ci doar sacrificării interesului românilor cu orice preţ, cel mai adesea, în defavoarea românilor.

Iată de ce pun şi eu acum o întrebare: „Oare nu e şi adoptarea în Parlamentul României a  Noului Cod Silvic  o chestiune de siguranţă naţională?…”. Ţinând cont de situaţia pădurii româneşti şi a intereselor care o agresează, răspunsul meu e „Fără îndoială că da!”.

Noul Cod Silvic a trecut la Senat şi e în dezbatere spre a primi votul final la Camera Deputaţilor. Aşadar nu intru în detalii despre conţinutul acestuia fiindcă Dumneavoastră v-aţi acordat votul şi vă mulţumesc acelora care aţi votat pentru adoptarea lui. Sunt totuşi câteva avantaje ale acestui Nou Cod Silvic   care trebuie reamintite:

  1. Creează posibilitatea legală de a lua măsuri împotriva monopolului pe piaţa lemnului
  2. Asigură o valorificare superioară a masei lemnoase
  3. Sprijină dezvoltarea rurală prin prelucrarea locală a masei lemnoase
  4. Impune transparenţa vânzării şi comercializării lemnului, şi, totodată, întărirea controlului pe întreg circuitul acestuia.

 

Precum se observă, toate avantaje din care pădurea românească are de câştigat. Românii deopotrivă!

 

Se pare însă că asta nu e pe placul tuturor. Se aude chiar că un mare investitor pe piaţa lemnului românesc s-ar fi manifestat în sensul care ar putea fi tradus astfel: „Dacă Noul Cod Silvic va trece,…ne  luăm jucăriile şi plecăm!”. Oare de ce-i sperie într-atât faptul că e vremea ca şi românii să se trezească, să-şi susţină interesele. Or fi ştiind ei!

Trag nădejde că şi colegii parlamentari, indiferent de spectrul politic căruia aparţin, să se trezească şi să dea votul de adoptare Noului Cod Silvic. Ar fi un act de luciditate şi responsabilitate faţă de poporul ai cărui reprezentanţi suntem.

Articolul precedentVOR SĂ MUNCEASCĂ
Articolul următorPROSTATA, BAT-O VINA!
- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

Zilele înghețate ale unui schior întârziat : În cei 3 ani de  (ne)funcționare, pârtia Cocoș a fost schiabilă vreo 30 de zile. O istorie...

Istoria pârtiei ”Cocoș” , asta pentru că așa se numește dealul pe care a fost amenajată, deși fostul ei...

BISTRIȚA : 24 ianuarie sărbătorit în condiții de distanțare fizică și fără Hora Unirii (II) : Mesajele parlamentarilor bistrițeni

Unirea Principatelor Române care a avut loc în urmă cu 162 de ani sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost sărbătorită şi la...

BISTRIȚA : 24 ianuarie sărbătorit în condiții de distanțare fizică și fără Hora Unirii (I)

Unirea Principatelor Române care a avut loc în urmă cu 162 de ani sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost sărbătorită şi la...

COVID 19: Doar 18 de cazuri raportate astăzi în Bistrița-Năsăud. Până la această oră s-au vaccinat 3698 de persoane

Un număr de 18 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Sars Cov 2 au fost raportate pentru ziua de astăzi, 24 ianuarie, de la...

Cum au văzut și simțit bistrițenii Unirea Principatelor Române- Ecouri ale Unirii din 1859 în ținutul Bistriței și Năsăudului în documente de arhivă

Șefa Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, dr. Cornelia Vlașin, lucrează cu folos și mai scoate din ”lada” cu atât de multe documente ale instituției pe care...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -