Acasă Anchete MIHAI GOȚIU:  Limitele Parcului Național Munții Rodnei au fost ciuntite pentru extinderea...

MIHAI GOȚIU:  Limitele Parcului Național Munții Rodnei au fost ciuntite pentru extinderea unei cariere de marmură

0

Beneficiarul este un afacerist local, Pavel Sângeorzan, ce vrea să profite pe urma unei modificări a limitelor Parcului Național Munții Rodnei. Această carieră de marmură datează de pe vremea lui Ceaușescu și va fi acum extinsă prin detonare. Condițiile vor fi însă decise de către APM Bistrița-Năsăud.

MIHAI GOȚIU: Din păcate, în ciuda avertismentelor pe care le-am transmis reprezentanților Guvernului, în această săptămână, a fost adoptată propunerea de modificare a limitelor Parcului Național Munții Rodnei, pentru a permite extinderea unei cariere de marmură deschisă în perioada ceaușistă. Din răspunsul primit informal, motivul adoptării Hotărârii de Guvern a fost de a nu pierde suprafața ”echivalentă” de păduri adăugată parcului național, pentru compensare, anul trecut.

Asta nu înseamnă, însă (lucru confirmat și de reprezentanții Guvernului), că extinderea carierei de marmură va fi autorizată automat. Ținând cont că zona eliminată din parcul național (de pe Anieșu – Valea Secii) are și statut de sit Natura 2000 (atât sit de importanță comunitară, cât și sit de protecție specială avifaunistică), obținerea acordului de mediu ar trebui să fie imposibilă dacă Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița Năsăud va respecta legea. Și o să fiu cu ochii pe cei de la APM Bistrița Năsăud, cum am mai fost și în alte ocazii.

Și legat de asta vine și vestea bună. Proiectul de betonare a râurilor Bistrița Ardeleană (pe 51 de kilometri) și a râului Bârgău (pe 10 kilometri), împotriva cărora am sesizat ministerele Mediului, respectiv Apelor și Pădurilor, încă din toamna anului 2017, este blocat. Am primit în aceste zile informații că problemele pe care le-am semnalat acum trei ani și jumătate s-au confirmat și că așa-zisa investiție nu e deloc ”verde” și nici finanțabilă din fonduri europene.

Pentru cei care nu cunosc subiectul: în 2017, a fost anunțat un amplu proiect legat de reparații și consolidări la barajul Colibița, și în aval de baraj, pe râul Bistrița Ardeleană și afluentul acestuia, Bârgău. Pentru a umfla costul proiectului (sub pretextul luptei împotriva inundațiilor), s-au prevăzut și lucrări ample pe cele două râuri menționate – în special regularizări cu buldozere, praguri și ziduri de consolidare de beton. Așa s-a ajuns la un proiect estimat la peste 50 de milioane de euro (cu costuri de câteva ori mai mari decât cel al lucrărilor necesare la barajul Colibița). Proiectul era ”patronat” și susținut intens de senatorul PSD de Bistrița-Năsăud, Ioan Deneș, ajuns și ministru al Apelor și Pădurilor în 2018.

În toamna anului 2017 și la începutul anului 2018, am depus mai multe sesizări oficiale, am solicitat anchete ministeriale privitoare la desfășurarea procedurilor de mediu și am transmis poziții publice, în care am arătat că proiectul a fost umflat artificial, pentru a avea niște firme ”prietene” grupării PSD Bistrița Năsăud din jurul baronului Radu Moldovan niște zeci de milioane de euro de păpat (și redistribuit), dar că e imposibil să fie aprobat și finanțat din fonduri europene, din cauza distrugerilor de mediu pe care le-ar provoca, în special în situl de importanță comunitară Natura 2000 Cușma (ROSCI0051 Cușma), dar și în Situl Natura 2000 ROSCI0400 Șieu-Budac, aflat în vecinătate.

Ulterior, alertată de ONG-uri și activiști de mediu, JASPERS (parteneriatul de asistență tehnică între Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare) a realizat propriile analize după care și-a exprimat dezacordul pentru finanțarea proiectului inițiat (oficial) de Administrația Bazinală (ABA) Someș-Tisa.

În această săptămână am primit asigurări din zona guvernamentală că nu există intenția de a se trece peste poziția JASPERS (cum au încercat Guvernele PSD) și că eligibil pentru finanțare ar fi, eventual, doar partea de proiect privitoare la consolidarea barajului de la Colibița. Astfel, zeci de kilometri din albiile râurilor Bistrița Ardeleană și Bârgău scapă de betoane, excavatoare și alte ”minunății” ale industriei, și, mai ales, toate habitatele și ecosistemele care depind de cele două râuri primesc șansa de a supraviețui.

Ținând cont de cât a durat lupta pentru salvarea râurilor Bistrița Ardeleană și Bârgău (și rămânem, oricum, în alertă), eu îi transmit și patronului minei de marmură de la Anieșu-Valea Secii să nu se bucure prea tare. Că doar ce am început lupta!

Exit mobile version