Situatia geo-strategica tot mai alarmanta din aceasta parte a Europei a schimbat traiectoria Romaniei de pe axa de interese Bucuresti – Londra – Washington, cea atat de clamata de catre fostul presedinte. Numai ca, lasata sub tutela Germaniei, tara noastra a intrat intr-o cu totul alta zona de influenta, astfel ca ultimele interese ale Marilor Puteri au facut ca agenda de politica externa a actualului sef al statului sa fie schimbata din mers.
Klaus Iohannis va continua sa faca figuratie pe plan intern, cel putin pana in preajma alegerilor locale de anul viitor. In schimb, „neamtul” de la Cotroceni va trebui sa stranga cat mai mult relatiile pe plan extern pentru formarea unei noi coalitii regionale, aflata sub stricta coordonare a Germaniei si formata din Ungaria, Croatia, Romania si Serbia. De altfel, dupa cum reiese din informatiile intrate in posesia noastra, cea din urma tara va trebui smulsa cu orice pret de sub influenta Moscovei si adusa pe calea integrarii europene, chiar daca viitoarea aderare la UE este conditionata de recunoasterea Republicii Kosovo. Lucru pe care, de altfel, va trebui sa-l faca si Klaus Iohannis, in ciuda temerilor fortelor politice si publice romanesti care cred ca astfel se creaza un precedent periculos pentru acceptarea Tinutului Secuiesc.
Probabil ca nici macar occidentalii nu isi mai fac mari iluzii ca vor putea stavili tavalugul rusesc din Ucraina si Moldova, astfel ca strategii in securitate regionala ai Marilor Cancelarii lucreaza intens la crearea unui nou „pumn de fier” in Estul Europei. Drept urmare, la „rugamintea” Angelei Merkel, patru tari din aceasta zona vor trebui sa-si intareasca semnificativ relatiile de colaborare economica, militara si politica. Este vorba despre Ungaria, Romania, Croatia si, marea surpiza, Serbia, considerata pana acum „oaia neagra” a marii familii europene. Numai ca, pentru a contrabalansa cresterea influentei Moscovei asupra Belgradului, liderii sarbi au primit promisiunea ca vor fi accelerate negocierile blocate momentan privind aderarea Serbiei la Uniunea Europeana. Iar aici un rol major ii va reveni Romaniei. Pentru ca, daca Ungaria va trebui sa traga dupa ea Croatia, Romania s-a ales cu misiunea de sprijinire a „satelitului” sarbesc.
Bonus de zeci de miliarde de euro
In schimbul acestei colaborari „de nevoie”, cele patru tari au promise gigantice intrari de capital occidental in economiile lor slabite de criza economica. Si deja s-au facut primii pasi pentru obtinerea unei pozitii dominante pe piata energetica si a telecomunicatiilor din cele patru state, prin intermediul unor puternice companii private din tarile respective, dar pe zecile de miliarde de euro care vor fi pompate in acest sens de catre „sponsorii” occidentali.
Recunoastere tacita
Pentru ducerea la bun sfarsit a cestui plan extrem de costisitor, mai ramane de rezolvat doar spinoasa problema a independentei Republicii Kosovo. Insa cum liderii sarbi au luat pentru prima oara in vedere purtarea unor negocieri pe aceasta tema, in schimbul aderarii la uniunea Europeana, se poate spune ca lucrurile avanseaza si in acest sens. Mai ales ca, dupa cate se pare, va fi vorba doar de catre o recunoastere tacita, cel putin pentru o perioada de vreme, dupa modelul implementat la competitiile europene de sport. Unde kosovarii participa, dar fara a-si afisa steagul propriu si fara a li se canta imnul national. Iar o astfel de recunoastere tacita va trebui asumata cat mai grabnic si de Klaus Iohannis, pentru ca Romania sa dea astfel un exemplu si celorlalte cinci state membre ale UE care au refuzat satisfacerea dorintelor diplomatice ale Germaniei. Numai ca, la executarea acestei mutari primite „in plic” de la noii tutori internationali, Klaus Iohannis se va confrunta, mai mult ca sigur, cu o puternica opozitie interna, care ar putea sa-i zgaltaie serios soclul increderii populare pe care s-a cocotat la sfarsitul anului trecut. Insa cum presiunea externa in acest sens va creste, nici nu va putea aplica pozitia pasiva de pana acum si va trebui sa ia o decizie. Si, desigur, sa explice si de ce scenariul kosovar nu s-ar putea repeta si in Transilvania…
