Începe Campania electorală pentru europarlamentare: Cum stau partidele înainte de start?

Must Read

Vaccinare fără programare, din 8 mai!

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români și străini cu drept de ședere în România, Comitetul Național de Coordonare...

Doina Sigmirean vs Wilhelm Szekely pentru postul de președinte-director general al CJAS Bistrița-Năsăud. Astăzi a avut loc proba scrisă

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a scos la concurs posturile de directori generali ai caselor județene de asigurări...

Doar 14 cazuri de îmbolnăviri! Aproape 70 de mii de cetățeni din județul Bistrița-Năsăud s-au vaccinat până la această dată

La nivelul județului Bistrița-Năsăud există raportate doar 14 cazuri noi la un număr de 573 de teste. De la...

Urmează cam 30 de zile de campanie electorală, la finele căreia vom afla dintre ce direcție politică va bate vântul de la Bruxelles. Spre deosebire de ultimele alegeri, interesul românilor și, binențeles, cel al bistrițenilor pentru euroalegeri este mult mai mare. Anul electoral 2019 aduce la linia de start a eurocampaniei un număr de 23 de parrtide sau alianțe electoralte dar și un electorat foarte împărțit din punctual de vedere al opțiunilor politice. La aceasta se mai adaugă și radicalizarea mesajelor și o recrudescență a formelor violente de rezolvare a unor conflicte politice. Cert, nu va fi o campanie liniștită, iar cifrele de la care se pleacă în această lungă lună mai, întărește faptul că războiul va fi unul pe față și fără niciun fel de menajamente.

 

Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, PSD și PNL sunt aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.

Dintre românii care își exprimă o opțiune de vot clară, ceea ce reprezintă 58,5% din eșantion, 26,9% intenționează să voteze cu PSD, iar 26,3% cu PNL, cele două partide fiind practic la egalitate. Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 15,3%, ALDE cu 9,3% și Pro România cu 9,1%. Ar mai depăși pragul electoral doar UDMR, care ar obține 5%.

 

Pentru PMP și-au exprimat intenția de vot 4,4% dintre respondenți, în timp ce 1,1% au ales PNȚCD, 1% UNPR și tot 1% DEMOS. De precizat că Alianța 2020 și UNPR au fost măsurate pentru prima dată în sondajul din această lună. În martie față de luna precedentă, se observă că procentele cu care sunt cotate partidele politice înregistrează variații minime, cu excepția Pro România care crește cu aproximativ două procente.

 

”La alegerile europarlamentare din luna mai 2019, rezultatul final al votului va fi influențat suplimentar de numeroși factori care nu pot fi cuantificați într-un sondaj de opinie, precum activitatea partidelor politice, mobilizarea organizațiilor politice, evenimente de impact pe agenda publică (de exemplu convocarea unui referendum în ziua votului), componența listei finale de candidați pe care o va prezenta fiecare partid, prezența efectivă la urne în ziua alegerilor sau volumul voturilor din afara țării”, notează INSCOP.

 

În ceea ce privește prezența efectivă la urne în ziua alegerilor, Inscop Research a realizat o estimare pe baza unei întrebări dedicate (Pe o scală de la 1 la 10 în care nota 1 înseamnă sigur nu voi vota, iar nota 10 înseamnă sigur voi vota, indicați în ce măsură intenționați să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare, care vor fi organizate în luna mai 2019?).

 

În condițiile în care luăm în considerare doar respondenții care aleg opțiunile 9 și 10 pentru a izola un segment de populație care declară un grad foarte mare de certitudine al prezenței la vot în ziua alegerilor (reprezentând 38,7% din populație, conform datelor sondajului de opinie) și corelăm aceste răspunsuri cu întrebarea privind opțiunile de vot, constatăm ușoare modificări ale procentelor obținute de partidele/alianțele politice măsurate. PSD, PNL, Alianța 2020 USR-PLUS ar obține mai multe voturi, în timp ce ALDE, Partidul Pro România și PMP ar pierde voturi.

 

Astfel 29,1% dintre respondenți declară că ar vota cu PSD (comparativ cu 26,9% la întrebarea clasică), iar 27,1% cu PNL (comparativ cu 26,3% la întrebarea clasică). Urmează Alianța 2020 USR-PLUS cu 17,7% (15,3% la întrebarea clasică), Partidul Pro România cu 8,1% (9,1% la întrebarea clasică), ALDE cu 7,9% (9,3% la întrebarea clasică) și UDMR cu 5,2% (5% la întrebarea clasică). Sub pragul electoral s-ar situa PMP cu 3,7% (4,4% la întrebarea clasică), DEMOS cu 0,7% și PNȚCD cu 0,2%. Rezultatele acestei corelații trebuie analizate cu reținere având în vedere că se bazează pe un sub-eșantion mai mic (aproximativ 400 de subiecți), ceea ce duce la creșterea nivelului de eroare a datelor.

Intenția românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă ”sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă ”sigur voi vota”. 11,8% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,3% varianta 2, 3,2% varianta 3, 3,9% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,7% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 4,8% dintre români, pentru varianta 7 au optat 7,3%, iar pentru varianta 8 au optat 11%. 11,8% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,9% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,3% reprezintă non-răspunsuri.

 

Comparativ cu luna februarie 2019, crește foarte ușor procentul celor care declară că sigur vor vota, în contextul în care apropierea alegerilor pentru Parlamentul European duce la sporirea interesului pentru scrutinul din mai.

 

Dincolo de măsurarea intenției alegătorilor de a se prezenta la vot printr-o întrebare dedicată, întrebarea privind opțiunile de vot a oferit respondenților atât posibilitatea de a alege un partid/alianță politică, precum si de a opta pentru variantele ”nu merg la vot”, ”nu m-am hotărât”, ”Nu știu sau nu răspund”. În acest sens, potrivit datelor sondajului, 29,7% dintre respondenți declară că nu s-au hotărât cu cine vor vota, 11,8% declară că nu vor merge la vot, iar 4,8% nu știu sau aleg să nu răspundă la această întrebare.

Sondajul Inscop Research a fost realizat în perioada 5-13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

Vaccinare fără programare, din 8 mai!

Pentru a veni în sprijinul cetățenilor români și străini cu drept de ședere în România, Comitetul Național de Coordonare...

Doina Sigmirean vs Wilhelm Szekely pentru postul de președinte-director general al CJAS Bistrița-Năsăud. Astăzi a avut loc proba scrisă

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a scos la concurs posturile de directori generali ai caselor județene de asigurări de sănătate din toate județele...

Doar 14 cazuri de îmbolnăviri! Aproape 70 de mii de cetățeni din județul Bistrița-Năsăud s-au vaccinat până la această dată

La nivelul județului Bistrița-Năsăud există raportate doar 14 cazuri noi la un număr de 573 de teste. De la debutul pandemiei și până la...

MARIUS BĂLAN: Un prințisor aflat pe locul 17 la succesiune pe un tron mic a omorât un REGE în Romania

Si a trecut ceva timp de la aderarea din 2007 la Europa civilizata insa in interiorul granitelor formale noi nu ne schimbam  si nu...

Cristian Pomohaci, printre primii beneficiari ai legii promulgate de Klaus Iohannis care îi scapă pe evazioniști de închisoare

Solicitarea lui Cristian Pomohaci a fost făcută publică de avocatul acestuia, George Dura, care a declarat pentru G4Media că un prim verdict în această...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -