Documente și fotografii din fondul Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud(8): La Regimentul II românesc de graniță de la Năsăud, grănicerul avea nevoie de aprobarea Comenzii Regimentului pentru a se putea căsători

Must Read

Primăria Bistrița va accesa un credit de peste 25 de milioane de lei. Banii ar urma să fie folosiți pentru finanțarea unor proiecte pentru...

Ședința de consiliu municipal de săptămâna viitoare nu este una tocmai ușoară, pe ordinea de zi fiind trecute 25...

Dep. Bogdan Ivan: Robert Sighiartău și PNL au mințit românii cu privire la prețurile carburanților

Scumpirea benzinei la pompă, a carburanților în general, este deja un fapt care se produce săptămânal, fără ca cineva...

Vox Populi, Vox Dei: Bistrițenii pot să depună proiecte pentru bugetul pe 2021

Primarul Ioan Turc bifează o promisiune făcută în campania electorală: bugetarea participativă, adică va ține cont de părerea bistrițenilor...

Șefa Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, dr. Cornelia Vlașin, lucrează cu folos și mai scoate din ”lada” cu atât de multe documente ale instituției pe care o conduce, amintiri din înscrisuri oficiale sau ale unor persoane particulare.

Așadar: Vă reamintesc că am citit  mai multe scrisori venite tocmai din Statele Unite ale Americii de la imigranți plecați din Rebrișoara, Feldru sau Mintiu în primele decenii ale secolului trecut, după care am văzut cum era reflectată Sărbătoarea Învierii în presa interbelică bistrițeană, sau ce scriau bistrițenii în urmă cu 70-80 de ani, ACUM , Cornelia Vlașin vine cu o poveste politică și istorică bine documentată, cea a Regimentelor Românești de Graniță, materialul foarte bun făcând referire și la modul cum funcționau din punct de vedere social sau economic regimentele grănicerești.

Dr. Cornelia Vlașin:  Prevederea legislativă care enunța principiile privind proprietatea grănicerească pentru cele două regimente românești a fost „Ordonanța” din 7 ianuarie 1808, rămasă in vigoare până la adoptarea Codului Civil Austriac.

Potrivit acesteia, pentru asigurarea forței de muncă, se foloseau și în Districtul năsăudean, metodele adoptate și în alte părți: adopția, reuniunea familiilor mai puțin numeroase, intrarea prin căsătorie a unui granicer dintr-o familie numeroasă pe sesia unei vaduve sau fiice de grănicer unde lipseau moștenitorii bărbați.

În cazul căsătoriei, dacă femeia trecea pe sesia bărbatului, ea primea domiciliul și numele soțului, fiind radiată de la domiciliul originar, căsătoria fiind în acest caz aprobată de către Comanda Regimentului. Femeia își pierdea dreptul de moștenire la prima sesie, primind în schimb o sumă de bani și/sau bunuri ca zestre. În schimb, dacă un grănicer „se mărita” pe sesia femeii, căsătoria trebuia aprobată de către Comanda Generală, bărbatul trecând pe noua sesie, devenind „pater famillias”, păstrându-și și numele. Acest lucru se întâmpla dacă pe vechea sesie rămâneau suficienți bărbați care puteau presta serviciul militar.

Femeia moștenea doar dacă membrii de sex masculin erau minori sau dacă nu existau bărbați, ei revenindu-i rolul de conducător de gospodarie.
Un alt grad de stabilire a relațiilor familiale a fost adoptia, acest lucru se datora nevoii de mărire a numărului membrilor componenți ai familiilor mai puțin numeroase sau fără moștenitori. Adopția se putea realiza doar cu aprobarea Comandei Generale, adoptatul fiind conscris pe sesia noii familii, primind numele noii familii, numele său ștergându-se din evidențele de la sesia de origine.
Puteau fi adoptați doar cei de sex masculin, atât din familiile de grănicer, cât și de negrănicer, fetele fiind excluse. Dacă cel adoptat era minor, se cerea acordul familiei sau al tutorelui legal, el trebuia să nu fie singurul fiu al familiei de la care era adoptat. În cazul în care cel adoptat era căsătorit, întreaga familie era conscrisă pe noua sesie.

Mâine continuăm să vorbim despre propritate, până atunci AVEȚI GRIJĂ DE VOI!

Documentele postate fac parte din fondul Regimentul II de graniță, nr. 17 și reprezintă „Ordonanța” din 1808, lb germană, caractere gotice.
Am expus imaginea unui grănicer și stema Regimentului II cu deviza – „Virtus Romana Rediviva!”

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

Primăria Bistrița va accesa un credit de peste 25 de milioane de lei. Banii ar urma să fie folosiți pentru finanțarea unor proiecte pentru...

Ședința de consiliu municipal de săptămâna viitoare nu este una tocmai ușoară, pe ordinea de zi fiind trecute 25...

Dep. Bogdan Ivan: Robert Sighiartău și PNL au mințit românii cu privire la prețurile carburanților

Scumpirea benzinei la pompă, a carburanților în general, este deja un fapt care se produce săptămânal, fără ca cineva de la ”putere” să se...

Vox Populi, Vox Dei: Bistrițenii pot să depună proiecte pentru bugetul pe 2021

Primarul Ioan Turc bifează o promisiune făcută în campania electorală: bugetarea participativă, adică va ține cont de părerea bistrițenilor în ceea ce privește bugetul...

Numărul de elevi din clasele de început de ciclu în învăţământul liceal cu frecvenţă – zi se va reduce, a decis ministrul Educaţiei, Sorin...

Potrivit unui comunicat de presă, numărul elevilor în clasă se va reduce de la 28 la 24 pentru filiera tehnologică şi învăţământul profesional, inclusiv...

Primarul Ionel Ropan de la Petru Rareș își dorește un Parc Industrial pentru zona de vest a județului. Prosper om de afaceri, Ropan vrea...

” Pentru 2021, principalele noastre obiective sunt reprezentate de gaz, canalizare și asfaltare” Liberalul Ionel Ropan este noul primar al comunei Petru Rareș, el fiind...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -