Acasă ANALIZE-COMENTARII Dilema americană

Dilema americană

0

Se discută foarte mult pe subiectul ”Democrației tinere” când vine vorba despre Statele Unite ale Americii. La 4 sau la 8 ani se vorbește despre modul democratic al americanilor când vine vorba despre alegerea președintelui. În ultimii 50 de ani, SUA a avut schimbări importante în modul de raportare la alegerile prezindențiale și de fiecare dată a apărut o agendă în totalitate diferită față de precedentele.

În anul 2008 s-a pus problema ”What if?” (Ce-ar fi dacă?) – cum ar fi dacă președintele american ar fi o persoană de culoare, respectiv reprezenatul unei minorități să conducă țara?

Timp de 8 ani ni s-a arătat că America este dispusă să-și depășească tarele ideologice, cele legate de supremația albă, să meargă mai departe, începând cu renumitul ”The First Amendment” (Primul amendament) din constituția americană, care îi dă dreptul fiecărui cetățean american să se exprime liber, de ce nu, să ajungă chiar președintele țării. Continuarea acestei libertăți sau mari deschideri a viziunilor politice din partea cetățenilor din SUA este legată de două opțiuni interesante care s-ar întrezării chiar de la alegerile ce urmează să aibă loc în luna noiembrie a acestui an. Există posibilitatea la aceste alegeri să vedem prima femeie în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii sau primul președinte de origine hispanică.

Tema legată de prima femeie în funcția cea mai importantă din SUA este un subiect care a fost dezbătut mult în ultimul secol, anul 1964 fiind anul în car a fost întrezărită posibilitatea de a avea o femeie în scaunul de la Casa Albă prin Margaret Chase Smith. Anul acesta, prin vocea lui Hillary Clinton, există o șansă pentru mișcările feministe de a-și demonstra capacitățile și implicarea din ultimii ani referitor la acest demers. Vorbim despre o simbolică a lucrurilor, Clinton fiind un candidat care-și urmărește interesele grupurilor pe care le reprezintă, țelul suprem fiind legat în special de o ambiție personală.

În ce privește reprezentarea hispanică, există o tematică legată de următorii 20 – 30 de ani în care se presupune că populația majoritară va fi de origine hispanică. Nu vorbim de o amenințare în adevăratul sens, ci mai degrabă de evoluția demografică a regiunilor unde este situată populația vorbitoare de limbă spaniolă. La începutul campaniei au existat două opțiuni în ce privește această posibilitate: senatorul Ted Cruz și senatorul Marco Rubio.

După ”Super Tuesday” (Marțea supremă) – lucrurile au mai început să se limpezească, senatorul Rubio fiind învins acasă, în Miami, de Donald Trump.

Donald Trump reprezintă o altă dilemă conceptuală, un candidat care mai degrabă reprezintă un regres pentru scena politică din ultimii 10 ani din SUA. A sps că vrea să construiască un zid la granița cu Mexicul, a avut câteva reacții negative la adresa Islamului și nu în ultimul rând, prin discursul său, a încurajat reacții nepotrivite din partea participanților la întrunirile de susținere, ajungându-se până la anularea unor întruniri din cauza de violențe sau persoane agresate fizic. Există foarte multe prespective care să motiveze o viitoare poziționare a lui Trump la Casa Albă, dar care este foarte posibil să pălească în detrimentul celor deja enumerate.

Trump poate fi considerat un simbol american, un model de împlinire a visului american, însă dilema curenta este – Este bine să lași un vis să-ți conducă viața reală?

FLORIN PUȚURA

Exit mobile version