Cum au văzut și simțit bistrițenii Unirea Principatelor Române- Ecouri ale Unirii din 1859 în ținutul Bistriței și Năsăudului în documente de arhivă

Must Read

Nicolae Bușcoiu, primar ZAGRA: ”Mi s-a spus că nu sunt bani și că școala trebuie să fie rentabilă. Păi nu educația este esențială?!?”,...

Primarul comunei Zagra, Nicolae Bușcoiu s-a arătat astăzi nemulțumit de faptul că, începând cu anul școlar 2021-2022, două școli...

Comuna Ciceu Giurgești va intra în carantină de sâmbătă dimineață

Comuna Ciceu Giuergești are la această oră o rată de incidență a cazurilor Covid 19 de 10,17, asta după...

Toate cele 240 de amendamente depuse la legea Bugetului de stat de parlamentarii bistrițeni au fost respinse de comisiile de specialitate

Informația a fost confirmată de deputatul Bogdan Ivan, cel care a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că...

Șefa Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, dr. Cornelia Vlașin, lucrează cu folos și mai scoate din ”lada” cu atât de multe documente ale instituției pe care o conduce, amintiri din înscrisuri oficiale sau ale unor persoane particulare.

Ce trebuie știut?

De data asta, calendarul ne arată data de 24 ianuarie, zi în care a avut loc în 1859  o primă unire dintre români: Principatele Române Unite sub ”comanda” colonelului Alexandru Ioan Cuza. Cuza este singurul domnitor român din istoria modernă a României, Regatul și mai pe urmă România fiind conduse de o ramură a dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen, dar cu destulă pricepere trebuie spus. Alexandru Ioan Cuza va fi detronat de o ”Monstruoasă Coaliție” , el fiind obligat să abdice și să plece în exil, unde va și muri.  Regimul personal instituit de Cuza după 2 mai 1864 a provocat nemulțumirea liberalilor radicali, care ulterior au făcut cartel cu conservatorii; acest fapt a slăbit pozițiile domnitorului și a animat activitatea monstruoasei coaliții (denumire promovată în epocă de presa favorabilă lui Cuza), hotărâtă să-l înlăture. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857 (fapt susținut și de o scrisoare adresată unui diplomat străin). Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi,11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.“

IMPORTANT- Prevederile Tratatului de la Paris, încheiat în urma lucrărilor Congresului de Pace, desfăşurat în perioada 13 februarie – 18 martie 1856, nu a avut ca rezultat unirea imediată a Principatelor, ci a creat condiţiile favorabile înfăptuirii acesteia, dând posibilitatea ca românii să-şi exprime opţiunea politică prin convocarea Adunărilor Ad-hoc. Rezoluţiile acestor Adunări exprimau clar dorinţele românilor de fi uniţi într-un singur stat. Aceste dorinţe au fost luate în discuţie în timpul Conferinţei de la Paris, desfăşurată în perioada 10 mai-7 august 1858, încheiată prin semnarea Convenţiei de la Paris, act care stabilea viitorul statut politic şi administrativ al Principatelor având atributele unei Constituţii, devenind Legea fundamentală a Principatelor.

CORNELIA VLAȘIN: În acest context merită subliniate câteva realităţi şi acţiuni ale românilor din zona Bistriţei şi Năsăudului, prin care se arată că erau şi ei racordaţi la marile realizări ale fraţilor de peste Carpaţi.

Astfel, Ioachim Mureşanu, personalitate năsăudeană marcantă, secretar al Fondurilor Grănicereşti, şi apoi membru al Dietei de la Sibiu şi mai târziu deputat în Parlamentul de la Budapesta, atunci student la Viena, traduce şi transcrie cu litere chirilice prevederile Convenţiei de la Paris, făcându-le astfel cunoscute şi locuitorilor acestei zone,  Exemplarul păstrat la Arhivele Naţionale din Bistriţa este unul din puţinele cu textul integral al Convenţiei care se găsesc în ţara noastră.

După dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, „tinerimea studioasă de la Viena“, trimite domnitorului „Charta junimii româno-moldo-vlahe”, în care sunt sintetizate realizările domitorului şi aşteptările tinerimii române aflate la studii în capitala Imperiului Habsburgic. „Mintea cea sănătoasă a poporului României neatacată de moliile stricăciunii, ce roade de la inima timpului nostru, de urăciunea egoismului, stiutu cui dă votul său, când a trimis în adunările alegătoare, barbaţi de care rar găseşti în pergamentul timpului.

Iar tu cel ce toate într-a ta înţelepciune le-ai făcut, pleacăţi a ta căutare părintească asupra junimii ce căzută înaintea ta, te adoră şi îndreaptă mâna ta cea apărătoare peste poporul tău şi să binecuviinţi moştenirea ta, când îşi ridică faţa către tine”.

Conceptul acestei scrisori este păstrat, de asemenea, la Arhivele din Bistriţa, în aceiaşi Colecţie Ioachim Mureşanu.

În anul 1861, cu puţin timp înainte de recunoaşterea internațională a Unirii, Ioachim Mureşan publica în ziarul Concordia de la Budapesta, articolul cu titlul „Principatele Unite“, în care sublinia importanţa reformelor introduse după 1859 „De la alegerea Măriei Sale Ioane Întâiul la tronul amândorura principatelor, se făcură, după putinţă, şi îmbunătăţiri administrative, dar mai ales, în treaba învăţământului public“. Iar fostul plutonier din Regimentul de Graniţă, Vasile Eremia, în anul 1892,  nota semnificaţia zilei de 24 ianuarie: „cu ea deodată a răsărit soarele mântuirii şi al emancipării naţionale, ea a deşteptat în piepturile româneşti, dorul fierbinte după o cultură naţională…şi mai presus de toate, ea a pus baza mândrului regat român de azi, respectat şi  preţuit după valoarea lui de toate statele europene“

În acest mod s-a făcut receptarea şi în ţinutul Bistriţei şi Năsăudului a evenimentului epocal al Unirii din 1859 şi a personalităţii celui care l-a realizat.

Păstrat în memoria urmaşilor, evocat în acţiuni şi fapte ulterioare, numele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se cuvine adus aminte în fapta de zi cu zi a românilor de pretutindeni, iar opera sa, să fie permanent îndemn spre păstrarea esenţei actului său: UNIREA.

” Nu greşelile l-au răsturnat, ci faptele lui cele mari. Ele sunt nepieritoare…Veşnica lui amintire nu se va stinge din inimile noastre şi ale fiilor nostril: şi cât va avea ţara aceasta o istorie…cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan Cuza I”. – Mihail Kogălniceanu.

CONTEXT

Prin actul adoptat în 1858, s-au creat condiţiile realizării unităţii naţionale a românilor. Faptul că nu se specifica în Convenţie obligativitatea ca cei doi domni să fie diferiţi ca persoană, oferea posibilitatea de a se realiza primul pas şi cel mai important, spre unitatea deplină a românilor. Adunările Elective ale celor două Principate au ales ca domn la 5 ianuarie în Moldova şi 24 ianuarie în Ţara Românească, pe Alexandru Ioan Cuza, după cum spunea Mihail Kogălniceanu „alegându-te pe tine domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce ţara doreşte: la legi noi, om nou…“

În această calitate, noul domn ales va începe un amplu program de reforme care a dus la modernizarea statului roman şi racordarea la spiritul European al timpului a celor două Principate. Recunoaşterea pe plan international a Unirii în 1861, a încununat realizările acestui Mare Român. Rezultatele operei sunt sintetizate foarte bine chiar prin cuvintele sale„…unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreţ dorit de generaţiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă şi de Puterile Garante. Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiţi patria, veţi şti a o întări!“

Personalitate care a marcat puternic istoria modernă a României, Alexandru Ioan Cuza  va deveni, după dubla sa alegere, un reper şi permanent exemplu pentru românii din interiorul arcului carpatic, aflaţi sub dominaţia unor puteri străine. Legăturile se permanentizează – ziarele din Regat îşi deschid rubricii, cu denumirea generică – Românii de dincolo de Carpaţi, în care ofereau cititorilor informaţii despre acţiunile întreprinse de fraţii lor pentru libertate naţională, iar în ziarele româneşti din Transilvania, reformele din Principate erau amplu prezentate. Fotografia lui Cuza – era cuprinsă in calendarele populare care circulau în perioada 1861-1865, în Transilvania, fiind rezentat ca domn al Principatelor Unite.

Sursa: Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, fond: Colecția Ioachim Mureșanu

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

Nicolae Bușcoiu, primar ZAGRA: ”Mi s-a spus că nu sunt bani și că școala trebuie să fie rentabilă. Păi nu educația este esențială?!?”,...

Primarul comunei Zagra, Nicolae Bușcoiu s-a arătat astăzi nemulțumit de faptul că, începând cu anul școlar 2021-2022, două școli...

Comuna Ciceu Giurgești va intra în carantină de sâmbătă dimineață

Comuna Ciceu Giuergești are la această oră o rată de incidență a cazurilor Covid 19 de 10,17, asta după ce a intrat în vigoare...

Toate cele 240 de amendamente depuse la legea Bugetului de stat de parlamentarii bistrițeni au fost respinse de comisiile de specialitate

Informația a fost confirmată de deputatul Bogdan Ivan, cel care a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că toate cele 240 de amendamente...

VIA TRANSILVANICA MARATON, noua provocare lansată de TIBI UȘERIU

Tășuleasa Social are de astăzi un nou proiect comun cu DATACOR: Via Transilvanica Maraton.Anunțul este făcut de ultramaratonistul Tibi Ușeriu, ambasador al Viei Transilvanica. http:// TIBI...

BISTRIȚA-NĂSĂUD: 26 de cazuri la 248 teste efectuate. Peste 13.400 de bistrițeni s-au vaccinat până la această oră. Rata de infectare în BN nu...

La un an de zile de la raportarea primului caz de infectare cu Sars-Cov 2 de pe teritoriul României, la nivelul județului Bistrița-Năsăud au...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -