miercuri, septembrie 30, 2020
2.8 C
Bistrița
More

    COTROCENIUL CHEAMĂ PARTIDELE LA CONSULTĂRI

    Must Read

    Viitorul Consiliu Județean va fi format din reprezentanții Alianței pentru Bistrița-Năsăud, PNL și PMP. Majoritatea politică este la mâna PMP

    Structura politică a Consiliului Județean 2020-2024 este diferită de cea dintre 2016-2020, în urma votului exprimat pe 27 septembrie,...

    Radu Moldovan preia oficial cel de-al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud

    Candidat al Alianței pentru Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan a fost votat de peste 66 de mii de electori, cea ce...

    ALERTĂ: Sars-Cov 2 închide Centrul de Transfuzii Sanguine. Sunt 19 cazuri de îmbolnăvire astăzi din care 12 la CTS

    Situația epidemiologică în Bistrița-Năsăud nu arată deloc bine astăzi: 14 cazuri...

    Legile electorale, finanţarea partidelor, votul prin corespondenţă şi imunitatea parlamentarilor – sunt doar câteva dintre proiectele rămase în stand-by în Parlament, asta deşi deputaţii şi senatorii ar trebui să le rezolve până în iunie, aşa cum au convenit în prima rundă de consultări cu preşedintele Klaus Iohannis. De altfel, şeful statului i-a chemat, din nou, pe reprezentanţii partidelor la Cotroceni, pentru a analiza stadiul priorităţilor legislative, după ce la bilanţul primelor 100 de zile de mandat a susţinut că principala sa nemulţumire este legată tocmai de ceea ce se întâmplă în Parlament. Întâlnirea ar urma să aibă loc chiar zilele acestea.

    La trei luni de la ultima discuţie la Cotroceni, Klaus Iohannis cheamă din nou partidele la consultări. ”După sărbătorile de Paşti, voi relua consultările cu partidele politice şi vom evalua cât s-a realizat din calendarul acţiunilor stabilite la începutul sesiunii parlamentare”, a scris Iohannis, pe Facebook.

    Agenda discuţiilor rămâne aceeaşi ca în ianuarie, priorităţile convenite atunci figurând încă pe  „to do list”-ul parlamentului. Mai mult, dincolo de legile electorale şi finanţarea partidelor, senatorii şi deputaţii şi-au protejat cu grijă imunitatea, cererile justiţiei de începere a urmăririi penale a lui Varujan Vosganian şi a lui Laszlo Borbely, precum şi cea de arestare a lui Dan Şova, fiind respinse. „Cea mai mare nemulţumire a mea în această perioadă şi, trebuie să recunoaştem, cea mai mare restanţă rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiţie, dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc încuviinţarea cererile Justiţiei nu a fost onorată încă de partide”, a susţinut Iohannis, la 100 de zile de la preluarea mandatului de preşedinte.

    În privinţa celorlalte proiecte condiderate prioritare, şi acestea au rămas într-un stadiu incert, fiind greu de spus dacă termenul asumat, iunie acest an, va putea fi respectat.

    Votul prin corespondenţă, în stand-by

    Despre votul prin corespondenţă sau cel electronic s-a vorbit extrem de mult, mai ales după alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Toate partidele au căzut de acord că este nevoie de o lege care să prevadă posibilitatea românilor din diaspora de a-şi exercita votul de la distanţă, însă până în acest moment nu s-a concretizat nimic. PNL a iniţiat un nou proiect de lege privind votul prin corespondenţă, pe care l-a finalizat pe 19 februarie. De asemenea, PMP a depus şi el un proiect similar.

    Pe 20 martie, premierul Victor Ponta spunea că proiectul liberalilor, care prevede ca persoanele din diaspora să se înregistreze pe liste electorale, pentru vot electronic, este corectă şi de bun-simţ, dar trebuie explicat ce înseamnă aceasta, deoarece este posibil ca foarte mulţi cetăţeni să nu vrea să se înscrie, neavând documente în regulă.

    Cu toate acestea, în Parlament încă nu a început dezbaterea pe această iniţiativă sau pe oricare alta care să aibă acelaşi obiect.

    Unde s-a blocat legea finanţării partidelor politice

    Legea finanţării partidelor a fost actul normativ cel mai rapid adoptat, dar nu a avut un final tocmai fericit.  Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să-l promulge, trimitându-l în Parlament pentru reexaminare. Şeful statului a avut obiecţii în privinţa prevederilor legate de posibilitatea partidelor de a face împrumuturi, la capitolul donaţii, reclamând totodată că legea nu a beneficiat de dezbatere în amble camere.

    ”Obiectivul de a aduce mai multă transparenţă şi integritate în finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, convenit în cadrul consultărilor cu Preşedintele României, nu poate fi atins în absenţa unei dezbateri reale şi a unor prevederi clare şi riguroase care să nu lase loc suspiciunilor, interpretărilor sau să ducă la efecte contrare celor scontate (…) Prin cererea de reexaminare, Preşedintele României solicită clarificarea normelor care privesc împrumuturile acordate partidelor de persoane fizice şi juridice, donaţiile, controlul finanţării, precum şi clarificarea unor prevederi susceptibile a încalca principiul pluralismului politic”, se arată în cererea de reexaminare.

    „Eterna” revizuire a Constituţiei 

    După mai bine de un an de stagnare, pe fondul ruperii USL şi a alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale, procedura de revizuire a Constituţiei a fost reluată în această legislatură. Cu paşi mici, am putea spune, având în vedere că membrii comisiei încă nu s-au apucat de dezbateri propriu-zise pe fond.

    Comisia specială pentru revizuirea legii fundamentale a intrat în stand-by pe 17 martie, când au avut ultima şedinţă şi când au stabilit ca până pe 15 aprilie, “cel mult 22 aprilie”, să fie depuse amendamentele la textul Constituţiei, urmând ca abia după 1 mai să reînceapă dezbaterile concrete pe textul legii fundamentale.

    Unul dintre subiectele fierbinţi care vor intra pe ordinea de zi a negocierilor dintre partide şi Klaus Iohannis este şi eliminarea imunităţii parlamentare din legea fundamentală. Până acum, părerile membrilor comisiei sunt împărţite. În timp ce unii susţin că ar fi de dorit o restrângere a imunităţii aleşilor, în sensul în care parlamentarii nu ar trebui să mai voteze atunci când procurorii anticorupţie solicită încuviinţarea reţinerii şi arestării unui membru al Legislativului, alţi aleşi vor o „o minimă protecţie”, după cum a relatat gândul.

    De altfel, şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, s-a exprimat în favoarea eliminării imunităţii parlamentare. Iar în timpul campaniei electorale, chiar şi Klaus Iohannis vorbea despre posibilitatea ca aleşii, inclusiv preşedintele, să nu mai aibă privilegii faţă de ceilalţi cetăţeni, mai ales în faţa legii.

    Legile electorale, „updatate” doar pentru locale

    Cu un calendar bine pus la punct de Curtea Constituţională, care le interzice aleşilor să modifice o lege electorală cu mai puţin de un an înainte de alegeri, membrii comisiei electorale au părut că au luat avânt cu modificarea legii alegerilor locale (termenul fiind mai-iunie 2015). Comisia specială a finalizat primul proiect legislativ, cel privind alegerile locale, în martie, moment în care l-au şi trimis spre dezbatere la Senat. Numai că, de atunci, iniţiativa a stagnat în prima camera sesizată.

    Până acum, comisia electorală a modificat legea alegerilor locale, astfel încât, de la următoarele alegeri, primarii ar urma să fie aleşi prin vot direct, într-un singur tur de scrutin, în timp ce preşedinţii de Consilii Judeţene ar urma să fie aleşi indirect, din rândul consilierilor judeţeni. O altă noutate ar veni şi din faptul că şeful de CJ va putea fi revocat, la iniţiativa unei treimi din numărul total al consilierilor judeţeni.

    Potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 682/2012, aleşii sunt obligaţi să modifice legile electorale cu maximum un an înainte alegerilor. Ceea ce înseamnă că actul normativ care va reglementa alegerile locale ar trebui promulgat până în iunie 2015. Potrivit procesului legislativ, legea trebuie să treacă prin comisiile de specialitate în prima cameră sesizată, apoi să fie adoptată în plen, urmând să ajungă la comisiile camerei decizionale şi să intre ulterior la votul final în plen.

    Mai rămân însă şi celelalte legi electorale. Următoarea pe listă este cea care face referire la alegile parlamentare, care trebuie modificată până în noiembrie 2015, cea privind alegerile europarlamentare – cel târziu în aprilie-mai 2018 – , şi, în final, legea alegerilor prezidenţiale – până în octombrie- noiembrie 2018.

    Codul Fiscal – pauza care a stricat graba

    Anunţat cu surle şi trâmbiţe, noul Cod fiscal a fost şi el pus pe lista de aşteptare, cel puţin pe timpul vacanţei de Paşte. Deşi Guvernul s-a întrunit în şedinţe de urgenţă pentru a-l finaliza, trimiţându-l în Parlament la sfârşitul lunii martie, senatorii nu se grăbesc.

    În prezent, proiectul de Cod Fiscal se află în dezbatere la Senat, la comisia de buget-finanţe. Traseul este acelaşi: odată avizat de comisiile de specialitate, el trebuie adoptat de plenul Senatului, apoi dezbătut în comisia de buget a Camerei Deputaţilor, urmând să intre la vot final în plen.

    Noul Cod Fiscal ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, iar premierul Victor Ponta a anunţat că proiectul legislativ va fi adoptat în procedură de urgenţă.

    - Advertisement -
    - Advertisement -

    Latest News

    Viitorul Consiliu Județean va fi format din reprezentanții Alianței pentru Bistrița-Năsăud, PNL și PMP. Majoritatea politică este la mâna PMP

    Structura politică a Consiliului Județean 2020-2024 este diferită de cea dintre 2016-2020, în urma votului exprimat pe 27 septembrie,...

    Radu Moldovan preia oficial cel de-al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud

    Candidat al Alianței pentru Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan a fost votat de peste 66 de mii de electori, cea ce în procente este egal cu...

    ALERTĂ: Sars-Cov 2 închide Centrul de Transfuzii Sanguine. Sunt 19 cazuri de îmbolnăvire astăzi din care 12 la CTS

    Situația epidemiologică în Bistrița-Năsăud nu arată deloc bine astăzi: 14 cazuri de îmbolnăvire la Centrul de...

    Două noi focare de Covid-19 în instituțiile bistrițene: AJOFM și Centrul de Transfuzii Sanguine

    Transmiterea comunitară a noului coronavirus a făcut ca alte două instituții să fie lovite de acest blestem, chiar dacă măsurile de protecție au fost...

    Dep. Ionuț Simionca: PMP va fi reprezentat atât în Consiliul Local al Municipiului Bistrița (cu 12,6% din voturile exprimate în municipiu), cât și în...

    Vă mulțumesc din suflet pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o la vot. Chiar dacă nu am devenit primar, cele 15,2 % din voturile exprimate...
    - Advertisement -

    More Articles Like This

    - Advertisement -