Politic 1

COLIBIŢA, TRATAREA TUBERCULOZEI ŞI MAREA DE LA MUNTE. CITEŞTE POVESTEA ÎNTREAGĂ A ACESTEI ZONE UNICE

Must Read

CRIN TRIANDAFIL THEODORESCU: Dragă Românie, tu știi că te iubesc și că mă dori atroce. Că te iubesc ca un nebun exultat

Dragă Românie, Mă grăbesc să-ți scriu de azi; știu că mâine vei fi ocupată să-ți citești emailurile, declarațiile, să-ți mângâi...

IONUȚ SIMIONCA: Ne-am săturat de minciuni, de corupție și incompetență.

 Ionuț Simionca (PMP), inițiatorul Legii Autostrăzii Nordului, îi îndeamnă pe alegători să îi sancționeze la vot, în 6 decembrie,...

1 Decembrie 2020 la Bistrița: Intonarea imnului, rostirea unei rugăciuni și depunerea unei coroane. Nu va exista nicio paradă militară

Ziua Națională a României și aniversarea a 102  de ani de la  crearea României Mari vor fi punctate și...

 

Dacă nu existau câţiva întreprinzători particulari care au reabilitatat zona în ultimii ani şi lucrările de modernizare a DJ 172 efectuate de Consiliul Judeţean în ultimii doi ani, Colibiţa rămânea doar la stadiul de ruine în care a ajuns hotelul construit de autorităţile comuniste în zonă. La această oră, marea bătălie se dă pentru declararea acumulării drept staţiune de interes local.

Marile probleme în această zonă sunt reprezentate un drum rutier modernizat şi marcat cu semne de circulaţie, transport în comun între staţiunea turistică şi gara sau autogara, de un punct farmaceutic, de amenajarea şi iluminarea locurilor de promenadă, apă curentă, canalizare, energie electrică şi terenuri de joacă pentru copii. Mai mult, accesul la lac pe malul stâng se poate face doar contra cost şi doar după acceptul dar de proprietarii de terenuri din zonă care sunt şi proprietarii vilelor.
.
Prezentare generală
Colibiţa reprezintă poarta de intrare în Munţii Căliman, amplasarea sa pe malul lacului de acumulare cu acelaşi nume, oferind diverse posibilităţi de odihnă şi recreere.
Colibiţa este de fapt o staţiune climaterică, situată la 830 m altitudine, la o distanţă de 18 km de Prundul Bârgăului, pe versantul sudic al Munţilor Bârgăului, pe valea râului Bistriţa. Atestată documentar, încă din anul 1760, Colibiţa se mai numeşte şi „Poarta Călimanilor” are în zonă rezervatii naturale intinse pe 800 ha şi este înconjurată de un brâu măreţ de piatră: Vf. Căsarul, Vf. Măguriţa, Vf. Ariilor,Buba, Dălbidanul. Dincolo de pădurile de brad ce îmbălsămează aerul, cadrul mai depărtat al Colibiţei îl formează vârfurile maiestuoase ale Călimanilor. Climatul foarte plăcut, aerul bine ozonat, ploile rare şi vântul puţin sesizabil datorită adăpostului montan, recomandă această localitate pentru cei suferinzi de afecţiuni uşoare ale căilor respiratorii, anemie etc. Deasemenea din aceasta staţiune se ramifică mai multe trasee turistice, unele plecând spre m-ţii Călimani, iar altele peste m-ţii Bârgăului spre Pasul Tihuţa si are oportunitatea tot mai pregnanta dezvoltarii paletei formelor de turism moderne.
Scurt istoric
Turismul a apărut în această zonă la finele secolului al XIX-lea, atunci când, conform documentelor vremii, o domnişoară din Bistriţa s-a vindecat de tuberculoză graţie aerului din această zonă extrem de bogat în ozon. Conform respectivelor documente, evenimentul s-ar fi produs în anul 1883, atunci când, un Hans Lewi, din Bistriţa, şi-a trimis
fata bolnavă de tuberculoză la Colibiţa, pentru odihnă şi refacere. După trei luni, fata s-a însănătoşit. Cazul a făcut mare vâlvă în cercurile medicale din Bistriţa. Erika Schuller, o arhitectă din Bistriţa a trecut prin aceeaşi experienţă, după care a construit în zonă un sanatoriu cu 16 camere, unde erau trataţi bolnavii de tuberculoză. Aici au fost trataţi, în perioada interbelică şi în preajma celui de-al Doilea Război Mondial şi copiii săraci bolnavi pulmonar, dar şi studenţii care sufereau de TBC. Activitatea sanatoriului a luat sfârşit în 1944, când a fost incendiat. Colibiţa a funcţionat ca staţiune balneo climaterică până în 1975, timp în care în zonă s-au construit vile în stil elveţian şi cabane pentru turişti. Zona a intrat în paragină în anii 80, când a început construcţia barajului care a dus la apariţia lacului de acumulare.
Legendă şi adevăr
Ca orice zonă împădurită şi care se respectă din Transilvania, nici despre Colibiţa, legendele nu sunt puţine, ele trecând pe tărâmul paranormalului după apariţia acumulării de apă. Localnicii cei mai în vârstă, spun că aşezarea ar fi apărut pe la finele secolului al XVIII-lea, atunci când aici exista doar uriaşe păduri aflate în stăpânirea animalelor sălbatice. Aşa cum era de aşteptat, singurii oameni care tranzitau zona erau ciobanii şi … căutătorii de aur. Pe urmă, se spune că ar fi venit un cioban care şi-a făcut aici o colibă, după care au mai venit încă nişte oameni, pe rând, construind o crâşmă, o biserică, şi tot aşa. Pe la 1887 a apărut aici un sanatoriu pentru cei bolnavi de plămâni, devenind o staţiune vestită în Transilvania. Din păcate, aproape de sfârşitul celui de-al doilea război mondial, clădirea sanatoriului va fi incendiată de Armata Roşie. Pe urmă, după venirea comuniştilor la putere, liniştea sătenilor va fi făcută praf şi pulbere de buldozere, camioane uriaşe şi miile de muncitori veniţi aici să construiască ceea ce se vede astăzi în acele locuri.
Cum a apărut staţiunea Colibiţa???
Totul a început în anul 1923, moment când Asociaţia “Caritatea” din Cluj a început să cumpere terenuri şi case de la localnici, acţiune care s-a încheiat abia după zece ani, adică în anul 1933. În toţi aceşti ani, asociaţia a demarat şi construcţia mai multor pavilioane destinate unui sanatoriu care să asigure cure de recuperare pentru cei cu probleme pulmonare. Finanţarea pentru ridicarea pavilioanelor sanatoriului era asigurată din mai multe surse: donaţii private, sume provenite de la Ministerul Sănătăţii şi Liga Naţională Antituberculoasă, colecte la balurile mascate şi spectacolele de binefacere organizate de societatea „Caritatea“ etc. De obicei, „sezonul“ din staţiunea Colibiţa începea la 1 mai şi se încheia la 1 septembrie, fiind destul de aglomerat. În 1931, la Colibiţa a început construirea unui pavilion destinat cu prioritate ocrotirii şi îngrijirii studenţilor universitari de la Cluj. Alături de Olivia Deleu, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai construirii pavilionului studenţesc a fost doctorul şi profesorul universitar Iuliu Haţieganu, care a dat din partea rectoratului universităţii circa 200.000 de lei pentru acesta şi a obţinut din partea Ministerului Instrucţiunii alţi 250.000 de lei. Deşi pavilionul studenţesc a fost inaugurat cu mare fast în vara anului 1932, iar prima serie de studenţi cu leziuni tuberculoase a şi beneficiat de un sejur de şase săptămîni, universitatea plătindu-le integral şederea, criza economică a anilor ’30 a întrerupt pentru un timp finalizarea clădirii. În vara lui 1933, inundaţii violente au izolat pentru trei săptămîni pavilioanele sanatoriului de restul lumii, distrugînd calea ferată şi podul de acces spre localitate; dar chiar şi în aceste condiţii, în perioada august-septembrie aici au fost cazaţi 85 de tineri. Aceste sincope sporadice au fost repede depăşite, iar pavilionul studenţesc a funcţionat cu succes şi în anii următori. În urma colectelor publice şi a unor noi donaţii din partea persoanelor private şi a autorităţilor locale transilvănene, aici s-au amenajat trei camere noi, destinate special studenţilor bănăţeni, celor bihoreni şi celor sălăjeni. Atmosfera unui sejur studenţesc la Colibiţa era animată, fiindcă se organizau tombole, spectacole de divertisment, excursii prin împrejurimi şi turnee sportive. Războiul a întrerupt brutal activitatea pavilioanelor de la Colibiţa, iar perioada comunistă a adus cu sine organizarea unor tabere de pionieri în fostele clădiri ridicate de societatea „Caritatea“, dar şi în alte case din zonă.
Legenda bisericii din apă şi morţile suspecte
Ca orice lac apărut pe vatra unui sat secular, acumularea de la Colibiţa are şi ea parte de tot felul de legende. Una dintre ele spune că atunci când apele devin lipezi, turiştii pot vedea de pe baraj turla şi crucea Bisericii, după care, la câteva zile distanţă, o persoană se îneacă în apele reci şi adânci ale lacului. “ E blestemul lacului”, spun localnicii, în schimb, Dumitru Hangan, un om al locului şi proprietarul unei pensiuni spune că este doar o legendă: “ Se vorbeşte că a rămas biserica pe fundul lacului, că au rămas clădiri. Dar au fost scoase, au fost scoase şi buturugile copacilor de acolo”, spune el. Marea tulburare a apelor şi aşa învolburate ale lacului a avut loc în vara anului 2005, atunci când o tânără de 18 ani a plonjat cu maşina în lac şi s-a înecat. În maşină se afla şi fratele ei, care, însă, a avut prezenţa de spirit să deschidă portiere şi să iasă. Trupul fetei ei a fost găsit după mai bine de 20 de zile, de către un grup de scafandri speologi, din cadrul Corpului Român Salvaspeo. De asemenea, în vara anului 2008, un tânăr din Reghin a dispărut, în timpul nopţii, în apele lacului.
O staţiune, două staţiuni, nicio staţiune
Atât de mult au vorbit politicienii locali de acordarea titlului de staţiune pentru „acumularea” din zona Colibiţa, că marea majoritate a votanţilor au cam uitat acest lucru. S-a vorbit în timpul ministrului Agaton şi al PDSR-ului lui Adrian Năstase de „margarete” şi declararea zonei drept staţiune turistică. Nu s-a întâmplat nimic, pentru că în vremea respectivă, drumul care trecea prin Colibiţa şi ajungea în satul Miţa nu depăşea stadiul de potecă bombardată. Pe urmă, liniştea s-a aşternut până în anul 2009, atunci când, vicepreşedintele PDL, deputatul Ioan Oltean a confirmat faptul că zona turistică de la Colibiţa ar putea fi declarată staţiune turistică. Oltean spunea la vremea respectivă că depus la Ministerul Turismului documentaţia necesară pentru ca zona Colibiţa să devina staţiune şi să fie introdusă oficial în circuitul turistic naţional, având în vedere că este deja o zonă foarte frecventată de turisti
PRIMA FAZĂ: STAŢIUNE DE INTERES LOCAL

Subprefectul Ovidiu Frenţ şi primarul comunei Bistriţa Bârgăului, Vasile Laba, au confirmat astăzi că până la finele anului va fi încheiată documentaţia pentru atestarea localităţii Colibiţa drept staţiune turistică de interes local. Dosarul va fi depus la Autoritatea Naţională pentru Turism, în baza HG 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, mizându-se pe un răspuns favorabil, care va deschide perspectiva unei dezvoltări ulterioare.
„Pentru canalizare, avem făcut proiect. Pentru apă, avem proiect, făcut de Apele Române de la Cluj, pentru o captare, cu bazinele făcute înainte de Revoluţie care urmau să deservească hotelul. În ceea ce priveşte electrificarea, 70% este conectată la reţea. Avem un proiect depus încă doin 2007, dar programul naţional a fost întrerupt. Pot să vă spun că la Ghidul pe care trebuie să-l respectăm, nu se precizează ce pondere trebuie să aibă reţeaua de apă, canalizare, electrificare. Se prevede să ai drum asfaltat, noi avem drumul judeţean. Planul de Urbanism General îl avem, trebuie să facem Planul de Urbainsm Zonal şi, bineînţeles, ridicările topo, studiile geo, analiza ozonului, a sărurilor şi a apelor carbogazoase. Prin Ministerul Educaţiei, am obţinut avizele pentru darea în administrare a unor spaţii pentru un punct salvamont şi punct farmaceutic. (…) Sunt optimist. Dacă ne ajută Dumnezeu, să avem şi 100 locuri de cazare acreditate (n.n. – 94, în prezent), pentru că este greu să-o convingi pe cei care fac turism să se acrediteze la ANT, în ianuarie, februarie, maxim martie, depunem documentaţia pentru atestarea Colibiţei ca staţiune turistică”, a spus primarul Vasile Laba, edilul comunei Bistriţa-Bârgăului.

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

CRIN TRIANDAFIL THEODORESCU: Dragă Românie, tu știi că te iubesc și că mă dori atroce. Că te iubesc ca un nebun exultat

Dragă Românie, Mă grăbesc să-ți scriu de azi; știu că mâine vei fi ocupată să-ți citești emailurile, declarațiile, să-ți mângâi...

IONUȚ SIMIONCA: Ne-am săturat de minciuni, de corupție și incompetență.

 Ionuț Simionca (PMP), inițiatorul Legii Autostrăzii Nordului, îi îndeamnă pe alegători să îi sancționeze la vot, în 6 decembrie, pe politicienii mincinoși, corupți și...

1 Decembrie 2020 la Bistrița: Intonarea imnului, rostirea unei rugăciuni și depunerea unei coroane. Nu va exista nicio paradă militară

Ziua Națională a României și aniversarea a 102  de ani de la  crearea României Mari vor fi punctate și la Bistrița în cadrul unui...

Incendiu la un magazin alimentar din satul Chiraleș

Pompierii militari de la Punctul de Lucru Lechinta și de la Detașamentul Bistrița și SVSU au intervenit timp de o oră  la stingerea unui...

Cronica unui eveniment de avangardă- Proiect realizat în colaborare cu Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

În decembrie 2017, într-un spațiu expozițional din plin centrul capitalei, pe Calea Victoriei, în așa-numitul Kube Musette (care a ajuns deja renumit în lumea...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -