Acasă Blog Pagina 3

BISTRIȚA: Reîntoarcerea lui RAHAN!  Expoziția de benzi desenate ”Eroii care au făcut Istorie” a ajuns pe Pietonal

0

La invitația Primăriei Municipiului Bistrița și a Clubului Lions Bistrița, Asociația Forums și Muzeul Județean de Istorie Brașov prezintă în orașul nostru expoziția outdoor de benzi desenate istorice ,,Eroii care au făcut Istorie”. Astfel, benzile desenate ale concursului național dedicat artiștilor, organizat în cadrul Festivalului de Benzi Desenate Istorice Brașov, ediția 2020, SUNT expuse în perioada 1 – 14 martie 2021, în Bistrița, pe pietonalul ,,Liviu Rebreanu”, fiind apoi itinerate, cu sprijinul Muzeului Județean Bistrița-Năsăud, la Năsăud, în perioada 15 – 22 martie, în parteneriat cu Primăria Orașului Năsăud, și la Beclean, în perioada 23 – 31 martie, în parteneriat cu Primăria Orașului Beclean. Expoziția conține 27 de benzi desenate originale, care cuprind în total 111 planșe realizate de către 26 de autori.

Expoziția ,,Eroii care au făcut Istorie” a fost prezentată în premieră în Piața Sfatului din Brașov, în timpul sărbătorilor de iarnă. Până în prezent, ea a fost itinerată numai la Sibiu, pe Esplanada Sălii Thalia, la începutul anului, și în Piața Unirii din Deva, în luna februarie.

După Bistrița, Năsăud și Beclean, expoziția va mai fi itinerată la Cluj, Baia Mare, Satu Mare, Alba Iulia, București, Craiova, Râșnov, Brăila și Constanța.

Nicolae Pepene, directorul Festivalului de Benzi Desenate Istorice Brașov și curatorul expoziției ,,Eroii care au făcut Istorie”:

,,Cronologia” expoziției EROII CARE AU FĂCUT ISTORIE începe chiar în preistorie, cu o bandă desenată (autor Viorel Moraru) inspirată din desenele peșterilor, o lucrare despre o poveste prea veche ca să aibă un nume.

O lucrare ,,modelată” în afara concursului scoate la lumină primul nume din expoziție: ,,Gânditorul de la Hamangia” (autor Octav Ungureanu).

,,Orfeu” și ,,Ghilgameș” (autori Emiliyan Valev și Stanimir Valev, Bulgaria) deschid ,,galeria” BD a eroilor antichității, dominată de regii și războinicii de la nord de Dunăre (,,Regele Dromichete”, autor maestrul Șerban Andreescu; ,,Un mic ostaș”, autor Daniel-Eduart Buruiană; ,,Decebal”, autor Cristian Păcurariu). Între ei apare un ,,alt fel de erou”, Diogene, și un autor (Octavian Marinescu) cu ,,o poveste despre ultimul om din lume care s-ar descrie ca fiind un erou”.

În negura timpului, basmele și legendele sunt mai ales ale învingătorilor. Istoricul și desenatorul Gabriel Rusu ,,corectează” această nedreptate cu o lucrare despre ,,Gelu, Dux Blachorum” (text Adrian Barbu). Apoi, Evul Mediu eroic pentru autorii români de BD este mai ales românesc și în expoziția de la Brașov puteți să îi vedeți pe Vlad Țepeș în celebrul ,,Atac de noapte” (autor Mihai-Valentin Pîrlitu), pe Ștefan cel Mare în bătălia de la Podul Înalt (autor Adrian Cocoș) și pe Mihai Viteazul în bătălia de la Călugăreni (autor Mihai Alexandru Bălăiță).

Trecerea în ,,Lumea Nouă” este făcută în mod normal cu ,,Debarcarea lui Columb” (autor Doru Aparaschivei).

Epoca modernă este abordată cu subiecte alese doar din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. Dar alegerile sunt surprinzătoare și de succes: stiloul inventat de Petrache Poenaru (autor Victor Ivan), Harriet Tubman (autor Alexandra Gold), Peneș Curcanul (autor Valentin Ionescu), Pancho Villa (autor Ionuț Popescu), Traian Vuia (autor Georgiana Șleam).

Primul Război Mondial în bandă desenată la această ediție este prezentat în două lucrări (Daniel Danil, Mădălina Ionela Dumitrescu) și înseamnă aceeași eroină: Ecaterina Teodoroiu. Ce omagiu mai frumos putea să primească ,,Eroina de la Jiu” din partea BD-iștilor?

Anghel Șerban, autorul afișului ediției ,,Europa 100”, premiat ca ,,Afișul anului 2019 în Brașov”, la ediția de anul acesta a pus Turcia postbelică pe ,,harta” BD a Europei prin lucrarea ,,Asa Jennings şi evacuarea din Smyrna”.

Eroii din Al Doilea Război Mondial sunt reprezentați în expoziție prin povestea unui locotenent român pe Frontul de Est (autor Dan Smarandache) și prin lupta a doi piloţi de vânătoare pe cerul României în vara anului 1944 (autor Gabriel Zăbavă).

,,Fără comunism” a fost proiectul cu care am început anul 2020 în Brașov. Așa l-am și terminat prin Festivalul de Benzi Desenate Istorice Brașov, cu lucrările ,,Mesagerul” (autor Maria Bălan), ,,Bărbatul necunoscut din Piața Tianmen” (autor Vlad Forsea) și ,,Eroii din ˈ89” (autor Alexandru Ciubotariu). În schimb, expoziția din Piața Sfatului se încheie cu o bandă desenată (autor Tudor Boicu) despre copilul care nu se încrede în… ,,teoriile marilor istorici”.

 

Festivalul de Benzi Desenate Istorice Brașov este produs de Asociația Forums alături de Muzeul Județean de Istorie Brașov și a avut parteneri principali pentru ediția 2020, Coresi Shopping Resort, revista HISTORIA, PostModernism Museum și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov.

 

 

Prundu Bârgăului: Centrul de vaccinare a fost deschis în noul dispensar medical, o investiție de 3,8 milioane de lei

0
Noul dispensar medical din comuna Prundu Bârgăului a fost deschis începând de astăzi, odată cu inaugurarea Centrului de Vaccinare anti Covid de pe Valea Bârgăului.
Dispensarul medical este situat în centrul comunei și are un regim de înălțime de P+1, la parter fiind amenajat Centrul de Vaccinare.
“Am reușit să finalizăm lucrările de construire a noului dispensar medical și astăzi, aici, a fost deschis Centrul de Vaccinare de pe Valea Bârgăului. Cred că sănătatea este bunul nostru cel mai de preț și de aceea mă bucur că am reușit să amenajăm la Prundu Bârgăului cel mai modern dispensar medical de pe Valea Bârgăului. Prin noua investiție va crește calitatea și accesibilitatea la serviciile medicale, fiind un proiect deosebit și așteptat de întreaga comunitate. Mă bucur că am reușit să accesăm finanțarea pentru construirea acestei unități medicale, extrem de necesare pentru comuna noastră și pentru întreaga Vale a Bârgăului. Am închiriat deja mai multe cabinete medicale și în scurt timp, mai mulți medici specialiști vor veni la Prundu Bârgăului pentru a oferi consultații de specialitate” spune primarul comunei Prundu Bârgăului, Doru Crișan.
Clădirea este realizată la cele mai înalte standarde de calitate, fiind amenajate cabinete pentru medicii de familie și pentru medicii specialiști, camere de tratament, o farmacie și un laborator de analize medicale. De asemenea, există spații de depozitare, sterilizare, zone de triere și de recoltare.
“A fost închiriat până acum cabinetul de stomatologie de către dr. Roxana Muntean, cel de cardiologie de către dr. Marius Orzan și cel de dermatologie de către dr. Ștefan Pop. Laboratorul de analize medicale a fost închiriat de Bioclinica – Optimus, iar farmacia – de compania Richter. Mai avem disponibile pentru închiriere cabinetele de pediatrie, neurologie, ORL și oftalmologie.
Le mulțumesc medicilor care vor veni să ofere consultații și tratamente la Prundu Bârgăului și îi asigur că vor găsi în administrația locală un partener de nădejde. Sper ca și celelalte cabinete să fie închiriate cât mai repede, pentru că oamenii de pe Valea Bârgăului au nevoie de medici specialiști și merită cele mai bune servicii medicale, la ei acasă” mai spune primarul Doru Crișan.
Noul dispensar medical a fost construit cu fonduri obținute prin Programul Național de Dezvoltare Locală, valoarea investiției depășind 3,8 milioane de lei.

NĂSĂUD: Amenințări cu bâta asupra unui biciclist din Bistrița din partea celor care parchează pe trotuare

0

Lumea o ia razna de tot, iar tot mai mulți șoferi ajung să parcheze pe trotuare, blocând accesul pietonilor. Sigur, parte de vină revine autoritățiior locale pentru că nu există niciun într-un oraș foarte multe lucruri de parcare, doar că acest lucru nu poate exclude lipsa de bun simț, civilizație în trafic.

Astfel, în baza sintagmei ”mașini multe, oameni puțini, doar bizoni”, la Năsăud un ”maimuțoi” a amenințat cu bâta asupra unui biciclist din Bistrita – Agresorul este N. Cristian din Nasaud – BN97KLV – A incercat sa parcheze pe trotuar si nu a reusit de biciclist, asta l-a scos din sarite si a iesit cu bâta la el, injurandu-l https://www.youtube.com/watch?v=K27EFDjIfRo

http://https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=231402015323812&id=112289060568442

Doar un bizon care doreste sa parcheze pe trotuar . Dupa amenintari si injurii foloseste si o bâtă de baseball pentru intimidare…

 

 

Lică Scurtu, tânărul decedat în accidentul din Rodna, trebuia să facă 18 ani pe 20 martie. Practica fotbalul și kickboxing

0

Polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi au găsit autoturismul avariat care a intrat în coliziune cu un stâlp de electricitate. martorii spun că şoferul conducea cu peste 100 km/h, iar faptul că avea permisul de puţin timp şi-a spus cuvântul. A fost identificat conducătorul autoturismului, un tânăr de 19 ani din Maieru. Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ. Polițiștii Serviciului Rutier au deschis în cauză un dosar penal cu privire la infracțiunile de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. Cercetările urmează să stabilească cu exactitate cauzele și modul de producere a evenimentului rutier.

Lică Scurtu ar fi trebuit să își sărbătorească majoratul pe 20 martie, când ar fi împlinit 18 ani. Tragedia i-a îndurerat şi pe colegii lui din clasa a XI-a de la Liceul cu Program Sportiv din Bistrița.

Primarul comunei Parva, Ioan Strugari, spune că este un şoc pentru comunitate vestea morţii, că era un băiat foarte bun, mai avea doi fraţi, unul mai mare căsătorit, şi altul mai mic, şi că în timpul şcolii stătea la internat la Sportiv. Lică Scurtu practica fotbalul şi kickboxing şi iubea fotbalul şi echipele AC Milan, Real Madrid, FCSB, U Cluj.
Bunul Dumnezeu să întărească familia, iar celui plecat mult prea devreme să îi aşeze sufletul în rândul drepţilor.
Încă odată spunem, atenţie tineri, teribilismul nu îşi are loc la volan, cu viaţa noastră şi a altora nu e de glumit, avem doar una !
Zeci de mesaje sunt pe paginile de socializare:
Scurtu Alina: „În aceste clipe de adâncă tristeţe este foarte greu să găseşti cuvintele, pentru că nimic nu-ţi mai poate mângâia sufletul odată cu pierderea fiinţei iubite. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Drum lin spre cer, varu, Lică Scurtu”.
Nistor Sabina: ” Drum lin spre cer, Lică Scurtu. Nu te vom uita niciodată.Condoleanțe familiei…”
Ghinuta Maria Bîrta: ” Drum lin spre cer suflet frumos”.

CONTROVERSELE persistă și la 236 de ani după moartea lui Horea, Cloşca şi Crişan

0

O serie de controverse persistă încă la 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan, fie că vorbim de ipoteza potrivit căreia Horea ar fi fost mason, de natura hârtiilor pe care acesta le-a aruncat pe foc în momentul prinderii sale, de celula în care a fost închis de fapt la Alba Iulia sau de locul exact în care primii doi au fost traşi pe roată în 28 februarie 1785.

Unii istorici susţin că Horea a fost mason şi că el a făcut parte dintr-o asociaţie secretă vieneză, numită ”Frăţie de cruce”, lucru care a făcut posibil ca acesta să fie primit în audienţă, la Viena, de către împăratul austriac Iosif al II-lea. Alţi specialişti neagă cu vehemenţă acest lucru. Istoricul Liviu Zgârciu susţine că nu era ceva deosebit ca un ţăran să ajungă în audienţă la curtea împăratului.

„Exista o obişnuinţă în acest sens, iar Horea nu a fost singurul ţăran din Transilvania care a ajuns la împărat”, a declarat, pentru Agerpres, Liviu Zgârciu.

Cert este că Horea a fost la Viena de patru ori, iar Cloşca de trei ori, de fiecare dată însoţiţi şi de alţi moţi. Au mers întotdeauna pe jos, patru săptămâni dus, patru săptămâni întors, iar la Viena stăteau mai multe săptămâni. Ultima vizită a lui Horea la Viena a fost între Postul Crăciunului din 1783 şi Paştele din 1784. La o jumătate de an după ultima audienţă la împărat, la 2 noiembrie 1784 a izbucnit răscoala.

După cum găsim în volumul „Răscoala lui Horea”, de David Prodan, încercări de a-l prinde pe Horea au fost multe în timpul răscoalei. Se bănuia că, după înfrângerea de la Mihăileni, Horea urma să ia drumul Vienei prin Ungaria sau spre Ţările Române. Pentru prinderea sa, autorităţile l-au chemat în ajutor pe pădurarul Anton Meltzer, din Abrud. La rândul său, Meltzer a chemat şapte români din Râu Mare, care cunoşteau munţii şi care se puteau apropia de Horea ca prieteni.

Aceştia au cutreierat două zile munţii fără succes. În a treia zi însă, luni, 27 decembrie 1784, cei şapte au găsit urme proaspete pe zăpada căzută de curând. Mai întâi au prins „o strajă”, pe care au obligat-o să le spună unde se află „căpitanii”. Cei doi aveau o colibă făcută sub trunchiul unui copac mare căzut, lângă un foc mare la care se încălzeau.

„Apropiindu-se de colibă, Horea îi primi ca pe prieteni. Îi întrebă dacă nu cumva umblă după vânat. Răspunseră că da, sunt siliţi să caute vânat pentru armată, dar nu pot găsi nimic şi sunt pe jumătate îngheţaţi. Atunci Horea îi pofti să şadă la foc. Doi se aşezară lângă Horea, ceilalţi doi lângă Cloşca. (…) În timpul acesta, se apropiară de foc ceilalţi trei. În acest moment, Ştefan Trif şi Nuţu Mătieş se aruncară amândoi, unul asupra lui Horea, celălalt asupra lui Cloşca, îi prinseră de gât, îi trântiră la pământ şi cu ajutorul celorlalţi îi legară. În timp ce îl legau, Horea a scos o mână de hârtii din sân şi le aruncă în flăcări”, aflăm din volumul lui David Prodan.

Conţinutul hârtiilor aruncate pe foc de Horea i-a intrigat pe contemporani şi apoi pe istorici, unii fiind de părere că ar fi fost dovezile amestecului străin în răscoală.

„Nu încape îndoială că prin acele scrisori au ars cele mai importante documente ale răscoalei, aruncând lumină asupra originilor şi adevăraţilor ei urzitori”, scria Szilagyi Ferencz, un istoric maghiar. Sunt istorici care susţincă nu se poate demonstra nici cea mai mică dovadă directă de vreun amestec străin în producerea răscoalei. Potrivit istoricului David Prodan, „această mână de hârtii nu cuprindea desigur nici falsuri, nici tainice încurajări de sus, nici corespondenţă cu vreo societate secretă. Trebuiau să fie mai curând hârtii care puteau proba într-un fel sau altul implicaţia celor doi în răscoală, după ce hotărâseră să nege orice amestec, poate scrisori de la alţi preoţi sau adepţi”.

Moţii care au contribuit la prinderea celor doi au fost recompensaţi cu 600 de ducaţi şi au fost declaraţi ţărani liberi, favoare acordată şi urmaşilor lor, urmând să fie eliberaţi, din ordinul împăratului, de toate obligaţiilor lor domeniale.

Horea şi Cloşca au fost duşi, sub escortă, la Alba Iulia, unde au fost închişi separat, pentru a nu putea comunica unul cu altul.

Chiar dacă astăzi mulţi dintre localnici şi turişti ştiu că celula în care a fost închis Horea se află deasupra Porţii a III-a, sub statuia împăratului Carol, aşa cum s-a acreditat în ultimele decenii, el ar fi fost ţinut captiv în Poarta a IV-a, poziţionată între Catedrala Romano-Catolică şi Catedrala Reîntregirii.

Potrivit istoricului Nicolae Densuşianu, „Cloşca fu închis într-o cameră mică, de sub statuia lui Carol al VI-lea, în partea de miazăzi a fortăreţei, iar Horea sub Poarta cea nouă, în partea de miazănoapte”. David Prodan a afirmat, potrivit izvoarelor pe care le-a avut la dispoziţie, că pe Horea „l-au închis sub Poarta nouă, pe Cloşca sub statuia împăratului Carol”. Prodan a luat informaţia dintr-un ziar din Bratislava, „Magyar Hirmondo”, care a avut un corespondent la Alba Iulia în ianuarie 1785. Prodan a mai avut un izvor, respectiv o scrisoare adresată unui baron, în care se afirmă acelaşi lucru.

„Se pare că în mentalul colectiv, undeva cred că după Primul Război Mondial, poarta mai mare (a III-a – n.r.) a intrat ca loc de detenţie a lui Horea. În timpul lui Carol al II-lea se marchează pentru prima dată celula ca monument al lui Horea. În perioada comunistă, mai ales în timpul regimului lui Nicolae Ceauşescu, celula va fi transformată chiar într-un muzeu”, a declarat Liviu Zgârciu. Istoricul spune că era logic ca Horea să fie închis într-o celulă mai puţin expusă şi mai protejată, cum era cea a Porţii a IV-a.

În prezent, aşa-numita „celula lui Horea” din Poarta a III-a, administrată de o firmă privată, nu poate fi vizitată, acest lucru fiind posibil, contracost, doar odată cu deschiderea sezonului turistic.

Cum s-au desfășurat „interogatoriile” celor trei?

Crişan, pe numele său Marcu Giurgiu, care avea 52 de ani, prins ceva mai târziu, în 29 ianuarie, a fost închis într-o locaţie care se găsea pe amplasamentul actual al Catedralei Reîntregirii. Şi el a fost prins tot cu ajutorul local al unor români, prin „zelul” Popii Moise din satul lui, din Cărpiniş, ajutat de fiul său şi de nouă ţărani, care au fost recompensaţi pentru acest lucru cu 300 de ducaţi. Crişan a răspuns destul de deschis la un prim interogatoriu spre deosebire de Horea şi Cloşca, aceştia negând şi vorbind doar despre nevinovăţia lor, aşa cum s-au înţeles prin periplul lor prin munţi.

Cloşca, Ioan Oargă pe numele real, a răspuns în şapte zile la 134 de întrebări, fără a face mărturisiri decât din antecedentele răscoalei, despre călătoriile la Viena şi demersurile lor la autorităţi, despre prinderea lor. Despre răscoală nu a spus aproape nimic. Cloşca a reuşit să nu facă destăinuri şi să-şi păstreze nepătată fidelitatea faţă de Horea.

Ursu Nicola, zis Horea, a răspuns, în cele şapte zile de audieri, la 118 întrebări, cu acelaşi rezultat negativ. A afirmat că nu ştie pentru ce e la închisoare, că nu ştie să scrie şi să citească şi că nu ştie să fi fost „oameni străini” printre răsculaţi. Horea a susţinut că el nu a avut nicio parte în răscoală şi că este nevinovat. A negat mereu, cu o consecvenţă exasperantă pentru comisie. Solidar în atitudine cu Cloşca, nu a implicat nici pe alţii.

Istoricii sunt de părere că cei doi credeau că puteau amâna astfel sentinţa, gândindu-se poate că au să fie duşi în faţa împăratului, unde să se explice. Izvoarele spun că lui Iosif al II-lea însuşi îi trecuse la un moment dat prin minte să-i aducă la Viena.

În ceea ce priveşte interogatoriul lui Crişan, care a răspuns la 47 de întrebări, acesta s-a întrerupt după ce mai mulţi membri ai comisiei s-au îmbolnăvit. La 13 februarie, Crişan s-a spânzurat cu sfoara sau cureaua de la opincă. O altă variantă este că s-ar fi sugrumat cu tivitura cămăşii şi cu o piatră. Cadavrul său a fost târât a doua zi la locul de osândă, unde călăul i-a tăiat capul şi i-a despicat corpul în patru, procedându-se la răspândirea bucăţilor în mai multe sate.

În raportul înaintat lui Iosif al II-ea s-a precizat că Horea şi Cloşca au perseverat în negaţii, dar din mărturiile sub jurământ ale martorilor cu care au fost confruntaţi a reieşit că „în stârnirea acestui mare rău” ei au fost autorii. „S-au cercetat cu toată iscusinţa, atenţia, circumspecţia, stăruinţa toţi captivii şi înşişi corifeii dacă a concurat vreun străin sau poate vreunul din fii patriei la aţâţarea sau propagarea acestei tulburări. S-a vădit că nimeni, nici străin, nici localnic, n-a avut înrâurire”, se menţiona în raportul adresat împăratului.

Iosif al II-lea a acordat clemenţă pentru mulţimea iobagilor răsculaţi şi a cerut o pedeapsă exemplară pentru conducători.

Documentele vremii spun că, luni, 28 februarie, cei doi au fost duşi la locul execuţiei, Dealul Furcilor, urcaţi în câte un car şi însoţiţi de un escadron de cavalerie din Toscana şi de 300 de pedestraşi. Au fost aduşi să privească execuţia câte trei bătrâni şi câte trei tineri din fiecare sat din cele patru comitate în care s-a desfăşurat răscoala, ca „să-i înspăimânte de a mai încerca vreodată asemenea fapte”.

Potrivit sentinţei, celor doi trebuia să li se frângă cu roata toate membrele, iar corpurile să fie tăiate în patru.

„Capul şi părţile corpului să le fie duse să se pună pe roate pe lângă diferite drumuri, anume în comunele unde au săvârşit cruzimile cele mai scelerate, iar inimile şi intestinele lor să fie îngropate la locul supliciului”, se arăta în sentinţă.

Cei doi au fost împărtăşiţi de preotul Nicolae Raţ, care le-a scris şi testamentul. În testamentul lui Horea se menţionează că avea 54 de ani, că pe soţia sa o chema Ilina şi că avea doi băieţi, Ion şi Luca, unul de 14 ani, celălalt de 6 ani. Horea a afirmat în testament că îi iartă din toată inima pe cei care l-au prins. Cloşca, ce era căsătorit cu Marinca, avea 37 de ani.

Execuţia lui Cloşca a ţinut vreun ceas, timp în care primi vreo douăzeci de lovituri până să-şi dea sufletul, perioadă în care Horea a fost ţinut cu forţa să privească. Execuţia lui Horea a ţinut mai puţin, după câteva lovituri fiind dat ordin călăului să-i dea lovitura în piept, considerată lovitura mortală.

Trupurile lor au fost risipite în bucăţi pe aria largă a răscoalei şi nimeni nu mai poate numi azi locurile unde le odihnesc oasele frânte, doar inimile lor au rămas îngropate, cu intestinele, pe locul supliciului„, spunea corespondentul unui ziar în limba maghiară.

Istoricul Liviu Zgârciu susţine că monumentul care a fost ridicat în 1926 pe Dealul Furcilor nu ar fi amplasat exact în locul unde a avut loc supliciul, ci undeva la câteva sute de metri distanţă. Şi masonii au ridicat aici, în urmă cu peste un deceniu, un Monument-Candelă, în memoria conducătorilor răscoalei din Transilvania din 1784.

 

 

ACCIDENT GRAV ÎN RODNA: Un tânăr de 17 ani din PARVA a murit și alți doi sunt răniți grav

0

Aseară, polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Sângeorz-Băi au intervenit la un accident rutier pe Drumul Național 17D în  Rodna. La locul evenimentului a fost găsit un autoturism avariat care a intrat în coliziune cu un stâlp de electricitate. A fost identificat conducătorul autoturismului, un tânăr de 19 ani din Maieru, cât și trei pasageri, o tânără de 18 ani din Maieru, un tânăr de 22 de ani din Valea Borcutului și un tânăr de 17 ani din Parva. Conducătorul auto, cât și cei doi pasageri de 18 și 22 de ani au suferit leziuni în urma accidentului, fiind necesară transportarea acestora la spital. Pentru tânărul de 17 ani din Parva, din păcate a fost constatat decesul la fața locului.

Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii Serviciului Rutier au deschis în cauză un dosar penal cu privire la infracțiunile de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă. Cercetările urmează să stabilească cu exactitate cauzele și modul de producere a evenimentului rutier.

MINORUL DISPĂRUT IERI A FOST GĂSIT

0

Dacă îl vedeţi, nu ezitaţi să apelaţi SNUAU112, pentru a anunţa imediat Poliţia!

Poliţia a fost sesizată în urmă cu puțin timp cu privire la faptul că ieri, 26 februarie, în jurul orei 10:00, VARGA CLAUDIU, în vârstă de 12 ani, a părăsit domiciliul și nu mai este de găsit.

Semnalente: înălțime 155 cm, 40 kg, ochi căprui, par negru tuns scurt. La momentul plecării, acesta purta o căciulă gri cu înscriptia tik tok, bluză cu glugă albastră cu un crocodil de culoare galben, blugi albastru inchis
teneși albi cu dungi roșii cu albastru.

Persoanele care pot furniza orice informaţii despre minor, sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau patrule de poliție, ori să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!

În vederea localizării și depistării minorului polițiștii Serviciului de Investigații Criminale au dispus căutarea la nivel național a minorului. Totodată, au fost alertate toate echipajele și efectivele aflate în teren, polițiștii din cadrul Biroului Județean de Poliție Transporturi Bistrița-Năsăud, precum și alte instituții de menținere a ordinii și siguranței publice.