Acasă ANALIZE-COMENTARII Aş vrea să fiu o veveriţă, una blondă şi cherchelită

Aş vrea să fiu o veveriţă, una blondă şi cherchelită

0

Acum că nu mai e de bon ton să lucrezi în presă, că vremurile sunt tulburi, iar capul unora la fel, ar trebui să ne gândim ce ar urma să facem, să ne găsim un job plătit omeneşte, că în presă, vă spuneam eu, vremurile sunt de tot rahatul şi put tot mai tare a comerţ ambulant şi de prost gust.
Pentru că de Mobby Dick s-a ocupat altcineva, iar de câinele CALU a lu Pistruiatu nu s-a mai auzit nimic, m-am tot gândit, m-am tot sucit şi, uite, vreau să fiu o veveriţă sau, de ce nu, o masă de oficiat căsătorii. Daaaa, de ce nu, pot să fiu o masă plătită cu 7000 de lei.

Dar, dar, parcă mai bine o veveriţă, una care să locuiască într-o căsuţă în valoare de 21 de mii de lei, o căsuţă în care nu plătesc chirie, impozit şi taxe. Scump, domnule, scump, dar merită toţi banii, toţi banii contribuabilului bistriţean, ălă pe care domnii şi doamnele de la TAXE ŞI IMPOZITE LOCALE încearcă să îl înşele . Dar, asta e o altă poveste pe care o veţi citi marţi.
Aşadar, spuneam că vreau să fiu o veveriţă, dacă nu un veveriţoi, sau chiar o groapă de nisip, orice altceva decât jurnalist şi plătitor de taxe şi impozite locale. Nici nu ştiu dacă mai vreau să le plătesc? De ce să le plătesc, mai bine mă fac veveriţă sau o nucă sau o bancă în parc, un rulou de iarbă sau o masă. Una, care, potrivit specificatiilor, trebuie să aibă dimensiunile 1200/800/800 mm, şi trebuie să fie din lemn masiv alb şi în stil clasic.

Cu 1.500 de euro mă descurc, mă descurc de minune.

Dacă, dacă nu pot fi o masă, atunci, mă rog să mă transform în sistemul video-audio-conferinţă-vot-traducere simultană pentru care s-a prevăzut un buget de 760.000 lei (peste 167.000 euro).

Cu banii ăştia, sunt boier.

Totuşi, totuşi, rămân la varianta de veveriţă, asta dacă nu cumva mă gândesc să fiu primar… la veveriţe

Exit mobile version