ANALIZĂ: Punctele nevralgice în prognoza de primăvară 2016

Must Read

IOAN TURC, primarul Bistriței: LA MULȚI ANI tuturor femeilor

La începutul primăverii, gândurile noastre se îndreaptă spre cele care ne sunt alături şi ne înfrumusețează fiecare moment al...

Prognoza de primăvară 2016 zice să ne uităm bine la creșterile salariale din acest an și să ne bucurăm de ele cât putem, SCRIE ÎNTR-O ANALIZĂ CURS DE GUVERNARE.RO 

Deoarece respectivele creșteri salariale ceva mai mici de 10%, acordate (desigur, întâmplător) într-un an electoral, sunt mai mari decât toate cele care vor urma în 2017, 2018 și 2019, luate la un loc.

Asta deși PIB-ul pe locuitor ar urma să se majoreze cu 23% în următorii trei ani.

tabel1Interesantă și corelația dintre creșterea veniturilor și consumul individual efectiv al gospodăriilor.

După un an 2016 în care vom consuma mai mult cu doar 6% la venituri mărite cu 9,6%, ne așteaptă ani în care vom reuși să cheltuim 5% în plus la venituri majorate cu 3%, iar, mai apoi, ceva de genul 4,8% în plus din cei 2,7% bani încasați suplimentar.

Cum va merge economia pe ramuri

Prognoza privind industria debordează de optimism, cu o creștere estim/ată la 4% în acest an ( valoare adăugată brută, care se include în calcul PIB). Și care accelerează la peste cinci procente în fiecare din următorii trei ani, deși investiții remarcabile nu au fost făcute deocamdată și nici nu se întrevăd.

tabel2O ecuație matematică de gimnaziu ne spune că pentru a se împlini prognoza referitoare la activitatea din industrie pe 2016, ar trebui să asistăm la o schimbare radicală.

După un prim trimestru în care acest sector-cheie de activitate a crescut cu doar 0,6%, ar fi nevoie de un ritm de creștere de 4,85% pe restul anului pentru a mai ajunge la media de 4% per total.

Mai mult, CNP vede o trecere a industrie la rol de locomotivă a creșterii din 2017 încolo, cu valori ale valorii adăugate brute (VAB) sensibil peste creșterea PIB. Ceea ce se va întâmpla și construcții, unde vestea bună este că se va mai construi iar vestea proastă, casele se vor scumpi.

Interesant este că serviciile nu sunt văzute a ține pasul cu creșterea economică per total, deși au cea mai mare pondere în rezultatul de ansamblu.

Cât despre agricultură, valoarea de 9% din 2016 nu reprezintă vreo mare realizare ci apare strict din așa-numitul efect de bază, după scăderea de 9,4% din 2015.

Mai pe românește, valoarea adăugată brută în agricultura românească a anului 2016 va fi cu 1,3% mai mică decât cea din anul 2014. Pe care o va depăși cu puțin de-abia în 2017 și va evolua molcom până în 2019.

Și două evoluții pentru connaiseuri

CNP ne oferă și date privind evoluția comerțului exterior, care va expanda în ritm mai rapid decât economia și ne va racorda mai puternic la piața externă. Exportul pare condamnat să rămână în urma importurilor, deși veniturile salariale vor pierde duelul cu creșterea PIB.

tabel3În aceste condiții, deficitul din schimburile externe de bunuri se va majora de la ceva mai mult de 10 miliarde de euro în acest an (cam 6% din PIB) la vreo 14 miliarde de euro în 2019, când va ajunge să reprezinte circa 7% din PIB.

Dacă vi se pare o problemă să importăm mărfuri cu 6-7% peste ce exportăm vă lăsăm să apreciați singuri, dar cum va scădea cursul de schimb euro/leu în aceste condiții rămâne să vedem cu toții.

În fine, ar merita atenție și evoluția raportului dintre binecunoscutul indice al prețurilor de consum, alias IPC, și mult mai puțin cunoscutul deflator PIB, un soi de IPC al întregii economii. Acesta din urmă a fost estimat de CNP la valoarea de 2,9%, departe de cele -0,7% ale IPC ( dovadă că prețurile din economie cresc destul de consistent și nu scad, aparențele fiind date de scăderea fiscalității), după care ar urma să se așeze cuminte sub valoarea IPC din 2017 încolo.

tabel4De reținut, însă, valoarea adevărată a creșterii PIB va depinde nu doar de mărimea valorii adăugate brute obținute în diverse ramuri de activitate prezentate anterior dar și de micimea acestui obscur deflator.

Care nu face altceva decât să reducă din creșterea nominală a economiei și să o pună în termeni reali.

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

IOAN TURC, primarul Bistriței: LA MULȚI ANI tuturor femeilor

La începutul primăverii, gândurile noastre se îndreaptă spre cele care ne sunt alături şi ne înfrumusețează fiecare moment al...

Cazurile active de Coronavirus cresc constant în Bistrița-Năsăud: 406 persoane din care 115 sunt izolate în spital. Incidența în municipiul Bistrița e de 2,10

Un număr de 16 de noi cazuri de Coronavirus au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, în județ. Numărul total al cazurilor a...

Șefia viitorului partid USRPlus va fi disputată între deputatul Lorant Sas și Călin Stan. Unul este lider Plus, celălalt este președinte USR. Ar putea...

Cu fuziunea dintre USR și Plus pe ultima sută de metri, liderii celor două formațiuni politice de la nivel județean, deputatul Lorant Sas-PLUS, respectiv...

Amintiri despre Emil Dreptate la CASA ARGINTARULUI- ”Poem pentru absență”

Poetul Emil Dreptate a fost omagiat la Casa Argintarului din Bistrița, acolo unde, în prezența unui grup restrâns de cunoscuți a avut loc lansarea...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -