ALEGERILE LOCALE, SINDROMUL STOCKHOLM ȘI PORTRET DE ALEGĂTOR ÎN 2016

Must Read

BISTRIȚA BÂRGĂULUI: O casă din lemn arde în zona Blidireasa

Pompierii militari de la Garda de Intervenție Prundu Bargaului și de la Detașamentul de Pompieri Bistrița intervin în localitatea...

ÎNCĂ UN ACCIDENT- La Cociu o mașină a rupt un stâlp de pe marginea drumului

Modulul SMURD a intervenit în localitatea Cociu la un accident rutier, unde un autoturism a intrat în coliziune cu...

58  de candidați la tot atâtea UAT-uri în Bistrița-Năsăud, trei la cele trei orașe și un singur bilet câștigător pentru municipiul Bistrița. Dacă pe data de 4, respectiv 5 mai nu se schimbă nimic, adică nu se va trece la votul în două tururi de scrutin, atunci marea majoritate a celor 58 de primari de comune își vor continua activitatea, localitățiile unde se vor schimba primarii fiind destul de puține: Josenii Bârgăului, Coșbuc, orașul Sg. Băi, Miceștii de Câmpie, dar, cu siguranță, mai sunt câteva localități, iar această axiomă își poate pierde valabilitatea, fiind doar o temă de lucru la începutul acestei campanii electorale. De alfel, astăzi vom afla cum funcționează acest mecanism al votului la alegerile locale.

 

Cine sunt cei care îi votează, întrebarea fiind dacă românii au devenit captivii unui sistem politic care i-a marcat atât de tare, încât le-a frânt voinţa de a schimba lucrurile. Astfel explică specialiştii veşnicia pe post a unor primari care le-au asigurat oamenilor din comunitate doar un minimum de confort, iar de cele mai multe ori – nici atât. Un fel de „sindrom Stockholm“, aşa ar putea fi explicat comportamentul electorului, victimă care devine ataşată sufleteşte de cel care o ţine ostatică. „Românii înjură în barbă, dar la vot simt că n-au încotro“, arată specialiştii consultaţi de „Adevărul“ pentru a trasa portretul românului în secţia de votare.

 

Tiparul ultimilor ani este cunoscut: Bucureştiul şi reşedinţele de judeţ, preponderent cele din Ardeal, votează dreapta; restul populaţiei alege stânga, mai ales Moldova. Dar sunt destule reşedinţe de judeţ care au avut acelaşi primar (de regulă social-democrat) mandate la rând, indiferent de performanţele acestuia. Norocul primarilor realeşi a fost lipsa de încredere a votanţilor în contracandidaţi. „Nu-i cunoaştem bine, nu ştim cine sunt. Ăsta măcar e sătul, vin alţii şi mai flămânzi“, îşi găseau oamenii justificare. Şi mai există o dublă măsură: contracandidaţi taxaţi pentru cel mai mic detaliu, uneori inventat de opoziţie. În schimb, primarii sunt iertaţi la vot de toate păcatele, în spiritul alegerii „răului cunoscut“. În acest joc al conservatorismului, indiferent de rezultatele edilitare, a picat şi Capitala, care a cedat sceptrul de primar general lui Traian Băsescu şi Sorin Oprescu. „Occidentul“ din Cluj-Napoca a fost stăpânit ani în şir de Gheorghe Funar, iar Timişoara „s-a dat“ după Gheorghe Ciuhandu. Constanţa a fost înrobită, până la distrugere, de Radu Mazăre. Exemple în oraşe mai mici sunt cu duiumul. Cum şi-au ales românii primarii, pe ce criterii, dacă i-au tras la răspundere pentru promisiunile neîndeplinite punând ştampila pe un alt candidat – sunt întrebări la care au răspuns specialiştii abordaţi de reporterii „Adevărul“. Aceştia explică, în plus, modul conservator în care votează românii şi cum s-ar putea schimba atitudinea electoratului faţă de politicieni.

Cine e primar? „E omul cu sistemul“

 

Nivelul de trai, şomajul, sărăcia sau avuţia determină culoarea politică a oraşelor în care trăim. Sociologii vorbesc de o corelaţie între starea economică a votantului şi orientarea lui spre un partid: în judeţele unde resursele sunt puţine, oameni aleg primari de stânga, iar unde nivelul de trai e mai bun – primari de dreapta. Iar la alegerile din 5 iunie nu se aşteaptă la vreo surpriză faţă de 2012. „În mod tradiţional, ştim că există o oarecare divizare a voturilor între stânga şi dreapta între regiunile istorice, iar această percepţie se datorează în bună măsură alegerilor pentru primari“, consideră analistul politic George Jiglău. Sociologul Ioan Hosu, profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, spune că pentru Ardeal şi Moldova, lucrurile sunt clare – prima votează cu partidele de dreapta, cu mici excepţii în judeţele Sălaj şi Hunedoara, iar a doua – cu partidele de stânga. „De obicei, oraşele mari din Transilvania au fost ale dreptei. Oraşele mici şi mijlocii – Dej, Câmpia Turzii, Năsăud, Beclean – se orientează şi spre stânga. Nivelul de bunăstare şi calitatea vieţii interferează cu preferinţele electoratului. Sudul este orientat spre stânga cu excepţia Prahova, Bucureşti, a zonelor unde găsim şi dreapta. Cu cât nivel de bunăstare dintr-o zonă scade, cu atât lumea va alege formaţiuni de stânga“, detaliază sociologul.

„Născut primar“.

Şi certat cu legea Românii sunt tradiţionalişti când vine vorba de vot, aleg de 3-4 ori acelaşi om să le fie primar, fie el certat sau nu cu legea. Secuimea nu face excepţie. O dovadă sunt cele trei mandate de primar ale lui Róbert Kálmán Ráduly în fruntea reşedinţei judeţului Harghita, din anul 2004. „La ardeleni vorbim de o constanţă destul de mare: «îi de-al nostru», «îi român», să fie bărbat, nu femeie şi dacă se poate să aibă un trecut ca şi al meu, să fie de la ţară, să fi reuşit prin forţe proprii ca mine. Asta contează şi la maghiari, şi la români“, a observat Hosu. Alegătorii nu votează ideologic, ci pun ştampila pe acel candidat în al cărui discurs identitar se regăsesc. Rareori votează într-un mod pe care l-am putea percepe din exterior drept raţional. Fiecare îşi face un calcul raţional propriu, bazat pe educaţie, starea materială, evenimentele premergătoare alegerilor, simpatia sau antipatia faţă de un politician sau lider de partid, tipul de vot, nivelul de informare sau de interes etc.   „E mult mai uşor să judeci o persoană, să spui dacă îţi place sau nu, să afli informaţii despre competenţe, trecut, scandaluri, reuşite profesionale, decât să citeşti programe electorale sau manifeste de partid şi să evaluezi propuneri de politici publice.

 

Alegerile locale beneficiază de pe urma faptului că se votează în acelaşi timp şi primarul, şi consiliile locale, şi judeţene. Dacă primarii nu ar fi aleşi direct sau simultan, sunt sigur că prezenţa la vot pentru consilii ar fi mai scăzută“, consideră analistul politic. În Transilvania, PSD a reuşit să câştige primării importante, în oraşele mari. În aceeaşi regiune, Gheorghe Funar e cel care a câştigat de trei ori alegerile locale la Cluj, PRM şi Vadim Tudor au câştigat judeţe întregi în 2000, iar PP-DD a avut scoruri foarte bune în 2012. În Ardeal şi Moldova sunt candidaţi cu 2-3-4 mandate de primar, iar unii dintre ei candidează din nou: Mircea Hava de la Alba, Gheorghe Falcă de la Arad, Ilie Bolojan de la Bihor, Dorin Florea de la Mureş, George Scriptcaru de la Braşov, Emil Boc de la Cluj, Gheorghe Nichita de la Iaşi, Decebal Gabriel Bacinschi de la Vrancea, Constantin Boşcodeală de la Buzău, Romeo Stavarache de la BC, Gheorghe Ştefan de la Neamţ. Muntenia, Dobrogea şi Oltenia nu fac excepţie: veşnicul Tudor Pendiuc de la Piteşti are 6 mandate, Constantin Boşcodeală de la Buzău are 5 mandate, Radu Mazăre de la Constanţa a avut 4 mandate, la fel şi Lucian Iliescu de la Giurgiu. Anton Lungu – Brăila, Nicolae Dragu – Călăraşi, Darius Vîlcov – Slatina au avut 3 mandate, iar seria primarilor cu două mandate este foarte lungă. De ce aceiaşi oameni? Două ar putea fi explicaţiile pentru care românii preferă primarul în funcţie: o lipsă de resurse umane capabile să conducă comunităţi, adică „nu avem pe cine să alegem“, sau primarii sunt atât de puternici, încât nimeni nu are vreo şansă să-i dea jos. „La nivel local, în zonele urbane, e o lipsă de competiţie, e o piaţă a ideilor destul de săracă.

Ce înseamnă asta? Sunt două posibile răspunsuri: că nu sunt oameni cu idei sau oameni cu iniţiativă pentru a conduce nişte comunităţi locale sau cei care sunt în funcţii sunt atât de puternici încât orice alt competitor nu are nicio şansă“, afirmă Ioan Hosu. În opinia sa există o problemă legată de funcţionarea acestei pieţe a ideilor la nivel local, de faptul că nu se poate vorbi de o maturizare şi o competiţie acerbă. Lucrurile stau la fel şi cu electoratul, care nu e foarte critic.

 

Cum se explică prezenţa candidaţilor certaţi cu legea care vor, din nou, să fie primari? „Nu e problema lor că ei candidează, ci e a electoratului. Nu e a celui care cere, ci a celui care oferă. Cred că despre asta e vorba. Chiar dacă au 2-3 mandate şi probleme cu legea, ei se prezintă în faţa electoratului şi surpriză: electoratul îi votează!“, subliniază sociologul. Hosu este de părere că dacă ne uităm la hartă, în mare măsură se poate zice cine va fi primar „fără să ne agităm prea tare, fără să facem sondaje“. El nu se aşteaptă la vreo schimbare faţă de 2012.

sursa: adevarul.ro

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

BISTRIȚA BÂRGĂULUI: O casă din lemn arde în zona Blidireasa

Pompierii militari de la Garda de Intervenție Prundu Bargaului și de la Detașamentul de Pompieri Bistrița intervin în localitatea...

FLORIN ȘINCA, COMISAR ȘEF în Poliția Română – ALIFIE LA CANGRENĂ: Şi în rândurile noastre există ,,poliţişti de partid’’, chestori fără oaste, colonei...

Am găsit astăzi un text scris de un polițist , FLORIN ȘINA, comisar șef, preluat pe pagina de socializare a unui alt polișist, Claudiu...

ÎNCĂ UN ACCIDENT- La Cociu o mașină a rupt un stâlp de pe marginea drumului

Modulul SMURD a intervenit în localitatea Cociu la un accident rutier, unde un autoturism a intrat în coliziune cu un stâlp. Cele două persoane...

Pr. Ioan Aurel Rus: Duminica XXXV-a după Rusalii- A înfricoșatei judecăți

„Zis-a Domnul: Când va veni Fiul Omului întru slava Sa și toți sfinții îngeri cu El, atunci va ședea pe tronul slavei Sale. Și...

FOTO: Cel mai bolnav rîu: BISTRIȚA ARDELEANĂ- Prea murdari, prea fără bun simț

Prefectul Stelian Dolha a văzut astăzi cum arată, de fapt, malurile rîului Bistrița Ardeleană. În acest context, împreună cu Cristian Țetcu, reprezentant al societății...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -