ACOPERIŞUL CARE CÂNTĂ DEASUPRA BISERICII DE LEMN DIN SĂLCUŢA

Must Read

MINORUL DISPĂRUT IERI A FOST GĂSIT

Dacă îl vedeţi, nu ezitaţi să apelaţi SNUAU112, pentru a anunţa imediat Poliţia! Poliţia a fost sesizată în urmă cu...

JURNAL: Însemnări de-a lungul vremii făcute de profesorul Vasile Filip, cel care scrie zilnic de 23 de ani

Lansarea cărții Însemnări de-a lungul vremii, Editura Charmides, Bistrița 2021, a profesorului Vasile V. Filip, a avut loc  în...

Bugetul pe 2021 a fost APROBAT în comisiile de buget -finanțe: TOATE amendamentele opoziției au picat

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au dat, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021. S-au înregistrat 25...

Un apicultor din Sînmihaiul de Câmpie salvează cu bani din propriul buzunar biserica de lemn  din satul Sălcuţa. Transportat aici  de pe valea Bârgăului în anul 1788, lăcaşul religios a ajuns într-un avansat stadiu de degradare, iar pictura interioară este în pericol de-a dispărea definitiv. Cu ajutorul primarului Ioan Mate, Gheorghe Rus reabilitează acoperişul din şindrilă al acestei biserici unice în judeţul Bistriţa-Năsăud.

mat mat1 t2

Ridicată pe vîrful unui mic deal din satul Sălcuţa, comuna Sînmihaiul de Câmpie, biserica de lemn este considerată un monument istoric, clasa A, lăcaşul de cult datând de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Cei aproape 300 de ani scurşi de la prima sfiinţire nu au iertat construcţia, la această oră, aceasta, aflându-se într-un avansat stadiu de degradare. Din punct de vedere tehnic, partea cea mai afectată de trecerea timpului, de ploi şi de zăpezi, este acoperişul făcut din şindrilă. Pentru că  eforturile primarului comunei Sînmihaiul de Câmpie, Ioan mate, s-au dovedit zadarnice, proiectul de reabilitare fiind respins de ministerul de resort, edilul a apelat la prieteni, la „oameni de bine” .  Apicultor în Sălcuţa şi pădurar în Tiha Bârgăului, Gheorghe Rus, impresionat de vechimea bisericii, a scos bani din propriul buzunar şi acum finanţează lucrările de reabilitare a acoperişului cu şindrilă nouă.

 

În ceea ce priveşte şindrila, lemnul, spune Rus, este  un răşinos special, adus de la peste 1600 de metru altitudine şi tratat special contra insectelor şi intemperiilor. Mai mult, Rus povesteşte că lemnul provine dintr-un transport refuzat de o firmă din Spania care construieşte viori, pe motiv că a fost “cules” mai târziu.

 

Lucrările de reabilitare ar trebui să fie finalizate până la sfârşitul lunii septembrie, costul acestora ridicându-se la peste 30 de mii de lei.

 

 

Biserica este trecută pe lista monumentelor istorice, pisania de pe peretele care desparte naosul de pronaos indicând anul 1788 ca dată de construire a bisericii. Pronaosul şi absida altarului au forma unui poligon, în timp ce naosul ia forma unui dreptunghi. Biserica de lemn din Sălcuţa a păstrat pictura interioară doar în naos şi în altar. Deşi nu se cunoaşte autorul ei, specialiştii au concluzionat că pictura este una populară, specifică bisericilor din Transilvania secolului al XVIII-lea. Cei care s-au ocupat de pictură au ales atât culori calde, cât şi reci, şi au reuşit să le imbine astfel încât să nu reiasă contraste puternice şi să se formeze o anumită armonie. Tonurile intermediare s-au obţinut prin suprapunerea culorilor închise asupra celor deschise, iar formele simpliste sunt conturate larg, acest lucru conferind ideea de nobleţe a personajelor.
Construcţia se sprijină pe o fundaţie de piatră şi talpă din lemn. Pereţii sunt realizaţi din „cioplitură” de stejar, bârne de secţiune dreptunghiulară, îmbinate la capete în cheotoare în unghi obtuz („coada de rândunică”). Bârnele din partea de sus se continuă în afara pereţilor, luând forma de consolă treptată. Streaşina, susţinută de console, nu este foarte largă. Acoperişul este unitar, învelitoarea fiind realizată din şindrilă. Turnul, amplasat deasupra pronaosului, are baza pătrată şi galerie deschisă cu două arcade pe fiecare latură. Coiful, piramidal, are înălţime medie. Intrarea este pe peretele sudic al pronaosului, uşa fiind simplă, fără arcadă şi fără motive decorative pe ancadrament. La interior naosul şi pronaosul sunt delimitate prin perete prevăzut cu deschideri laterale realizate într-o etapă ulterioară şi o deschidere centrală, pentru trecere, pe ancadramentul căreia, în partea superioară înspre naos, este pictată inscripţia cu data „29 septembrie 1788”. Cel mai probabil aceasta este ziua sfinţirii după pictarea interiorului. Pronaosul este tăvănit, iar naosul are bolta semicilindrică.
Pictura interioară se păstrează în altar şi naos. Nu se cunoaşte numele zugravului. Este o pictură de factură populară, specifică bisericilor de lemn din Transilvania sec. al XVIII-lea.
Din păcate, documentele despre Biserica de lemn din Sălcuţa sunt aproape inexistente, acesta fiind motivul pentru care nu se ştiu prea multe despre istoria acesteia. Se ştie, însă, că foarte mult timp a fost administrată şi îngrijită de preoţii din satele de lânga comună, iar începând cu anul 1900 încep să se cunoască şi numele preoţilor care au slujit în această biserică. Indiferent care este istoria acestui monument istoric, locuitorii comunei Sânmihaiu de Câmpie sunt foarte mândri că au o asemenea biserică, pe care o cinstesc participând la slujbele care se ţin în ea.

 

 

 

 

 

 

- Advertisement -
- Advertisement -

Latest News

MINORUL DISPĂRUT IERI A FOST GĂSIT

Dacă îl vedeţi, nu ezitaţi să apelaţi SNUAU112, pentru a anunţa imediat Poliţia! Poliţia a fost sesizată în urmă cu...

JURNAL: Însemnări de-a lungul vremii făcute de profesorul Vasile Filip, cel care scrie zilnic de 23 de ani

Lansarea cărții Însemnări de-a lungul vremii, Editura Charmides, Bistrița 2021, a profesorului Vasile V. Filip, a avut loc  în Sala de conferințe „Gavril Scridon”...

Bugetul pe 2021 a fost APROBAT în comisiile de buget -finanțe: TOATE amendamentele opoziției au picat

Comisiile parlamentare de buget-finanţe au dat, sâmbătă, raport favorabil la proiectul Legii bugetului de stat pe 2021. S-au înregistrat 25 de voturi "pentru" şi 16...

BISTRIȚA-NĂSĂUD: 27 de cazuri la 281 de teste efectuate. Peste 13.700 de bistrițeni s-au vaccinat până la această oră. La Ciceu Giurgești, rata de...

La un an de zile de la raportarea primului caz de infectare cu Sars-Cov 2 de pe teritoriul României, la nivelul județului Bistrița-Năsăud au...

Prefectul Stelian Dolha anunță o evaluare a tuturor șefilor de servicii deconcentrate.  Bistrița-Năsăud ar putea fi județ -pilot în acțiunea guvermului de reformare a...

Prefectul Stelian Dolha a anunțat  aseară că a propus unor miniștri din Guvernul Câțu o acțiune ”masivă” de evaluare a șefilor din serviciile deconcentrate,...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -