Pro Politica

75 de ani: ”Memorialul vieții” și drama celor 6000 mii de evrei bistrițeni

4 iunie este una din  datele negre ale istoriei Bistriței și județului Bistrița-Năsăud, fiind ziua în care peste 6000 de evrei de pe actualul teritoriu al județului au fost concentrați pe dealul Burich, de unde, după aproape o lună de chinuri, foame și sete, au fost deportați la Auschwitz. Pentru că, astăzi se comemorează 75 de ani de la acele deportări și gazarea celor 6000 de evrei la Auschwitz – Birkenau, în Piața Morii a fost dezvelit un monument-omagiu cu numele de ”Memorialul vieții”. El cuprinde numele tuturor familiilor evreieşti care trăiau în anul 1944, înainte de a fi deportate: 1.700 de nume.  Monumentul, care este  structurat sub forma unui conglomerat de panouri metalice, mai multe pagini a unei cărți, a unei cărți care  cuprinde numele tuturor familiilor evreiești din județ care au fost deportate în diferite părți ale Europei după 1944. Cele 1.700 de nume reprezintă capii familiilor provenite din Bistrița, Năsăud, Rodna, Șieu, Lechința, Prundu Bârgăului. Numerele din dreptul lor reprezintă numărul de membri ai familiei, însumând 5.968 de oameni. Monumentul conturează amintirea comunității evreiești. La baza sa se află Steaua lui David, de pe marginile căreia se ridică elemente asemănătoare unor pagini pe care stau scrise numele evreilor deportați, toate elementele fiind conectate la bază și simbolizând închiderea unui ciclu.  Monumentul a fost conceput de arhitecții Delia Negruşa şi Dacian Diț.

La comemorare dar și la dezvelirea monumentului a fost prezent prim-rabinul României, Rafael Shaffer, delegația Consiliului Regional Brenner din Israel, înfrățit cu județul Bistrița-Năsăud, președintele comunității evreiești din Bistrița, Fredi Deac. Nu au lipsit, preșdintele C onsiliului Județean, Radu Moldovan, prefectul Ovidiu Frenț, primarul Ovidiu Crețu, clerici.

 

 

Prim-rabinul României, Rafael Shaffer: „Oamenilor li s-a luat numele și au fost transformați în numere, în neoameni. Acum, oamenilor li s-a redat numele în „Memorialul Vieții”. Numele le-a fost dat înapoi, a fost înscris. Dacă vrem că istoria să nu se repete, cel mai important lucru pe care trebuie să îl ținem minte este că *omul este om*. Acesta este mesajul transmis de monument.  Dacă vom privi omul ca om, avem toate șansele ca Holocaustul să nu se repete”

 

Prefectul Ovidiu Frenț: ” Iată că se  împlinesc 75 de ani de la deportarea evreilor din Bistrița-Năsăud în lagărele morții de la Auschwitz și Birkenau, un moment de tristă amintire, o perioadă în care omenia şi normalitatea a fost înlocuită de genocid, ură şi ignoranță. Este momentul în care reflectăm la supliciul pe care evreii, bătrâni, femei, copii, l-au suportat, căzând victime politicilor rasiale, antisemite, discriminatorii şi criminale. În judeţul nostru, peste 6000 de evrei au fost supuşi la umilinţe în perioada holocaustului.  Monumentul ”Memorialul vieții” ne va aduce aminte în fiecare zi când vom trece pe lângă el momentul în care istoria căzut pradă urii şi violenţei, oferindu-ne posibilitatea de a ne bucura de faptul că trăim într-o lume liberă, mult mai sigură, în care putem coabita indiferent de rasă sau naţionalitate.

Comemorarea de astăzi nu poate da înapoi atrocitățile care au avut loc în atâtea familii, dar aceasta poate servi ca o avertizare, poate servi ca un omagiu sau ca o lecție.

Aşadar, azi comemorăm speranța că această atrocitate a stârnit și a trezit, oferind speranța de a trăi într-o lume pașnică, speranța că nicio persoană nu poate fi din nou batjocorită, insultată, exclusă, amenințată, abuzată, distrusă.

Memorialul vieţii ne va îndemna să ne reamintim cu pioșenie de cei care au dispărut. Sperăm ca asemenea evenimente tragice prin care a trecut poporul evreu să nu mai aibă loc pentru nimeni și niciodată”.

Reamintim că:

 

Lagărul din Bistrița a fost stabilit în perimetrul fermei ”Stamboli”, situată la 3-4 km de oraș. În el au fost aduși aproximativ 2.500 de evrei din orașele Bistrița și Năsăud și cam 3.800 de evrei din districtele Bistrița de Jos, Bistrița de Sus, Năsăud și Rodna (aparținând județului Bistrița-Năsăud). Totalul celor concentrați la ferma ”Stamboli” a fost de aproximativ 6.300 persoane (cifra evreilor din județ fiind de 6.800 persoane).

Barăcile și cotețele pentru porci de pe terenul fermei ”Stamboli” au constituit adăpostul evreilor concentrați în lagăr. După aducerea evreilor la 3 mai 1944, au mai fost construite în grabă câteva barăci. Cu toate acestea, adăposturile improvizate au fost tot insuficiente și o mare parte dintre deținuți au rămas sub cerul liber. În perimetrul lagărului nu exista nicio sursă de apă potabilă, deținuții suferind de sete în primele zile de detenție. După câteva zile au primit apă în cantități infime pentru fiecare deținut, adusă într-o cisternă de la pompieri. Pe lângă lipsa alimentelor, nu existau nici posibilități de pregătire a mâncării. Condițiile sanitare erau de neimaginat, lipsind locurile pentru necesitățile fiziologice (pentru acestea improvizându-se niște gropi).

Comandanții lagărului au fost Gecse Debreczenyi Miklós, șeful poliției, și doi agenți SS din localitate, Heinrich Smolka și Gustav Orendi. Neaprovizionând aproape deloc lagărul, aceștia au provocat o foamete cumplită printre deținuți. Mai mult decât atât, ei i-au împiedicat pe creștinii din Bistrița să le aducă alimente evreilor din lagăr. A existat și în lagărul din Bistrița o echipă de tortură și anchetă, care i-a maltratat pe deținuți, în scopul obținerii unor informații despre presupusele bunuri ascunse de aceștia. Datorită condițiilor precare în care au fost ținuți evreii în acest lagăr și datorită lipsei medicamentelor pentru cei grav bolnavi, 300 de persoane au decedat, cifra celor rămași în lagăr până la sfârșitul lunii mai 1944 fiind de 6.000 de persoane.

Deportarea evreilor din lagărul din Bistrița la Auschwitz a avut loc între 1 iunie și 4 iunie 1944, în 2 transporturi.

 

Exit mobile version