În perioada 24-26 octombrie 2025 au avut loc, la Iași, importante manifestări culturale și științifice dedicate celebrării Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial.
În acest context, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, din cadrul Academiei Române – Filiala Iași, prin Departamentul de Etnologie, a organizat cea de-a X-a ediție a Conferinței Internaționale de Etno-didactică, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei, la Palatul Culturii din Iași. Pentru a marca ediția aniversară, alături de aceasta a avut loc și manifestarea culturală interactivă „Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova”, ediția a XV-a, un târg al meșterilor populari organizat de Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului”, singurul ONG din România acreditat în rețeaua UNESCO.
Deschiderea evenimentului a aparținut gazdelor, cuvântul de bun venit fiind rostit de către doamna dr. Adina Hulubaș, cercetător științific principal I în cadrul institutului, coordonatorul conferinței, alocuțiuni având și managerul Palatului Culturii, domnul Andrei Apreotesei, șeful de secție al Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova”, domnul etnograf Victor Munteanu, precum și doamna dr. Gabriela Haja, directorul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, care a dat citire și cuvântului transmis de către doamna academician Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București.
Județul Bistrița-Năsăud a fost reprezentat la aceste ample manifestări culturale de către dr. Smaranda Mureșan, etnolog și cercetător științific în cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, și de către meșterul popular Gheorghe Cobuț, cojocar și fierar din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului.
Printre temele care au fost discutate la conferința de etno-didactică, denumită anul acesta „Patrimoniu cultural imaterial fără frontiere”, s-au numărat: cultura tradițională din România și Republica Moldova, strategiile didactice de transmitere atractivă a informației culturale sau valoarea identitară și economică a meșteșugurilor populare.
În cadrul conferinței, etnologul Smaranda Mureșan a susținut comunicarea cu titlul „Atelier cultural-educativ inedit la fierăria meșterului Dumitru Trif din Șieuț, județul Bistrița-Năsăud”, prezentând impactul deosebit al unei astfel de acțiuni interdisciplinare ce a avut loc în primăvara anului 2025 pentru elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială din Șieuț. Prezentarea a fost foarte bine primită de către colegii prezenți la conferință și a stârnit interesul participanților, știut fiind faptul că fierăritul este un meșteșug străvechi, însă destul de puțin cunoscut și practicat astăzi.
Cei peste 40 de invitați care au susținut comunicări au reprezentat mai multe centre de cercetare din România, specialiști în domeniul patrimoniului cultural imaterial din Iași, București, Cluj, Bacău, Bistrița-Năsăud, Sibiu, Suceava, Dolj, Neamț, Vaslui, Galați, Maramureș și Prahova fiind cei care au expus cele mai recente și relevante rezultate ale cercetărilor științifice în domeniu, dar și din țări precum Republica Moldova, Serbia, Grecia, Liban și Marea Britanie, conferința desfășurându-se în sistem hibrid, fiind posibil și accesul online. Tema generală a evenimentului înscris la UNESCO – International Day of Intangible Cultural Heritage – este bogăția culturală care nu ține cont de granițele politice.
Meșteșugurile tradiționale din județul Bistrița-Năsăud au fost promovate în cadrul manifestării culturale interactive „Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova”, ediția a XV-a, de către meșterul popular Gheorghe Cobuț din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului. Domnia sa este un cunoscut și apreciat meșter cojocar din județul nostru, dar care practică și fierăria, fiind renumit și în acest domeniu pe întreaga vale a Bârgăului. De asemenea, realizează și curele tradiționale sau opinci, talentul nativ și îndemânarea făcându-l unul dintre cei mai pricepuți și talentați meșteri populari din județul Bistrița-Năsăud.
Creațiile în domeniul cojocăritului ale meșterului popular Gheorghe Cobuț au fost foarte apreciate la târgul de la Iași, atât de către organizatori și colegii de breaslă, cât și de către vizitatori. Iată ce scrie unul dintre vizitatorii târgului ieșean, doamna Neluța Cătălina Apetrăchioaei, despre acest fapt: „Este minunat să ne conectăm cu oameni care prețuiesc și păstrează tradițiile. Este o modalitate frumoasă de a menține vie identitatea culturală și de a învăța lucruri noi. Am avut bucuria unei întâlniri pline de inspirație și autenticitate cu meșterul popular Gicu Cobuț din Bistrița-Năsăud. Felicitări pentru talentul pus în slujba frumosului!”
În continuarea cuvântului domniei sale, intitulat sugestiv „PledoarIE”, aceasta afirmă: „Meșterii tradiționali, artizani ai lemnului, ai lutului, ai firului sau ai metalului, reprezintă mult mai mult decât simpli producători de obiecte. Ei sunt păstrătorii vii ai identității culturale a unui neam, verigi esențiale care leagă trecutul de prezent și asigură continuitatea unui patrimoniu inestimabil. Munca lor, rod al unei experiențe de secole, este o mărturie a ingeniozității, a simțului estetic și a legăturii profunde a omului cu natura și cu tradițiile sale. Meșteșugurile tradiționale nu se învață în școli moderne, ci se transmit din generație în generație, adesea în cadrul familiei sau al comunității. Această transmitere presupune nu doar preluarea unor tehnici, ci și însușirea unei filozofii de viață și a unui respect profund față de materialul prelucrat. Cu toate acestea, meșterii tradiționali se confruntă cu numeroase provocări generate de modernitate, industrializare și globalizare. Meșteșugurile de odinioară sunt pe cale de dispariție, amenințate de produsele de serie și de lipsa de recunoaștere oficială și sprijin. Reîntâlnire cu oameni faini si pricepuți!”
În acest context, prezența meșterilor populari din România și Republica Moldova în cadrul târgului tradițional desfășurat între 24 și 26 octombrie, în fața Palatului Culturii, completează în mod firesc dimensiunea teoretică a conferinței prin demonstrarea vie a meșteșugurilor și valorilor transmise din generație în generație. Astfel, în timp ce în interiorul clădirii emblematice specialiști din mai multe țări au deschis noi direcții de colaborare, în exterior vizitatorii au putut redescoperi patrimoniul viu al comunităților.
Coerența și unitatea manifestărilor culturale internaționale de la Iași a fost dată de integrarea cercetării științifice și a tradiției vii într-o celebrare comună a patrimoniului cultural imaterial fără frontiere.
Se cuvine să adresăm mulțumiri pentru invitație, dar și pentru impecabila derulare a conferinței, doamnei dr. Adina Hulubaș, precum și doamnei prof. Silvia Cozmîncă, președintele Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului”, pentru organizarea reușită a târgului meșterilor populari. Cu multă bucurie am prezentat și promovat elemente valoroase ale patrimoniului cultural imaterial din județul Bistrița-Năsăud în cadrul amplelor manifestări culturale de la Iași, alături de meșteri și colegi cercetători talentați și dedicați.
Material realizat de etnolog dr. Smaranda Mureșan
Cercetător științific, grad III, Serviciul Cultură Tradițională
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
Photo credit: Smaranda Mureșan
