La Chișinău, după alegerile parlamentare de duminică, 28 septembrie 2025, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) obține 55 de mandate și își asigură o majoritate de sine stătătoare în viitorul legislativ de 101 locuri.
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei intră cu 26 de mandate, Blocul „Alternativa” obține 8 mandate, iar Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” câte 6 mandate fiecare, conturând o configurație în care PAS poate forma singur guvernul, cu opoziția fragmentată pe mai multe paliere.
Datele provizorii indică o distribuție stabilă a mandatelor în raport cu estimările din seara votului, iar procedurile legale urmează calendarul obișnuit: validarea rezultatelor, confirmarea mandatelor, constituirea Parlamentului și desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru din partea majorității. Negocierile pentru arhitectura viitorului cabinet sunt așteptate să se concentreze pe portofoliile economice și pe continuitatea dosarelor strategice legate de integrarea europeană și securitatea energetică.
Componența viitorului Parlament – Primele trei partide
Din partea PAS intră în legislativ următorii 55 de deputați: Igor Grosu, Dorin Recean, Doina Gherman, Nicu Popescu, Marcel Spatari, Veronica Roșca, Mihai Popșoi, Vladimir Bolea, Liliana Nicolaescu-Onofrei, Anastasia Nichita, Nicolae Botgros, Constantin Cheianu, Dan Perciun, Ludmila Adamciuc, Lilian Carp, Maria Acbaș, Viorel Bostan, Emil Ceban, Larisa Voloh, Victoria Belous, Radu Marian, Mihail Druță, Marcela Adam, Sergiu Lazarencu, Maxim Potîrniche, Larisa Novac, Ion Groza, Maria Gonța, Valeriu Robu, Ersilia Qatrawi, Virgiliu Pâslariuc, Ludmila Catlabuga, Natalia Davidovici, Roman Cojuhari, Igor Chiriac, Marina Morozova, Ana Calinici, Alic Baraboi, Ilie Ionaș, Nicolae Draganel, Vasile Grădinaru, Dinu Plîngău, Dorian Istratii, Adrian Belîi, Andrian Cheptonar, Artemie Cătănoi, Stela Macari, Tatiana Cucuietu, Ana Butucea, Galina Dragan, Artur Mija, Adrian Băluțel, Eugeniu Sinchevici, Iurie Levinschi și Ion Babici.
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei va fi reprezentat de 26 de deputați: Igor Dodon, Diana Caraman, Vasile Tarlev, Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea, Constantin Starîș, Grigore Novac, Vladimir Odnostalco, Alla Pilipețcaia, Olga Cebotari, Andrei Godoroja, Adela Răileanu, Adrian Domentiuc, Grigorii Uzun, Pavel Voicu, Inga Sibova, Bogdan Țîrdea, Valeriu Muduc, Ala Ursu-Antoci, Vera Cernega, Dorin Pavaloi, Adrian Lebedinschi, Alla Darovannaia, Marcel Cenușa, Vladimir Voronin și Petru Burduja.
Componența viitorului Parlament – Două partide la limită
Partidul Nostru intră în Parlament cu 6 deputați: Renato Usatîi, Elena Grițco, Nina Cereteu, Alexandr Berlinschii, Serghei Ivanov și Stela Onuțu. Formațiunea își propune să se poziționeze pe un culoar de opoziție pragmatică, cu accent pe teme locale și infrastructură, menținând un discurs critic la adresa executivului.
Partidul „Democrația Acasă” va avea 6 mandate: Vasile Costiuc, Sergiu Stefanco, Ana Țurcan-Oboroc, Valentina Meșină, Alexandru Chițu și Alexandru Verșinin. Nou-veniții afirmă obiective legate de controlul cheltuielilor publice și măsuri de susținere a mediului antreprenorial mic și mijlociu, urmând să caute alianțe tematice pe proiecte punctuale.
Noua configurație aduce în plen atât lideri consacrați, cât și figuri tehnocrate și reprezentanți ai administrației publice locale, ceea ce poate facilita lucrul pe comisii de specialitate. Procedura de constituire a Biroului permanent și repartizarea președințiilor de comisii vor reflecta ponderea partidelor, cu majoritatea de 55 de mandate a PAS drept reper pentru aritmetica internă.
Reacții politice și pașii următori
La putere, PAS revendică dreptul de a forma guvernul și indică o agendă de continuitate pe direcția europeană, reforme în justiție și investiții publice, cu promisiunea unei cooperări instituționale pentru adoptarea rapidă a legilor prioritare. Mesajele transmise după închiderea urnelor au subliniat stabilitatea politică generată de rezultatul obținut și necesitatea unui calendar accelerat pentru programul de guvernare.
Opoziția de stânga, reunită în blocul patriotic, contestă o parte dintre deciziile executive ale ultimilor ani și anunță o opoziție activă pe temele sociale și economice, în timp ce Blocul „Alternativa” se poziționează ca o platformă de critică a modului de guvernare, cu accent pe administrație și servicii publice. Partidul Nostru și Democrația Acasă anticipează inițiative legislative punctuale, cu apel la transparență bugetară și descentralizare.
Etapele formale impun validarea mandatelor, convocarea ședinței de constituire a Parlamentului, alegerea conducerii legislativului și desemnarea premierului, urmate de prezentarea programului și a listei cabinetului la votul de încredere. În funcție de ritmul acestor proceduri, noul guvern ar putea fi operativ într-un interval scurt, ceea ce ar permite demararea rapidă a pachetelor legislative anunțate pentru toamna politică.
