ÎNCEPEM AȘA: Se poate observa o creștere semnificativă a inflației în România, care a atins 9,9% în luna august, comparativ cu aproape 8% în luna anterioară. Această tendință indică posibilitatea atingerii unei inflații de două cifre în toamna anului curent.
Principalii câștigători și perdanți ai inflației
Deși inflația ridicată este adesea percepută negativ la nivelul consumatorilor, anumite entități economice pot beneficia de pe urma acestei situații. Guvernul României este un câștigător major, conform analizei CFA România. Din creșterea veniturilor bugetare cu 61 de miliarde de lei în 2023, 45 de miliarde de lei au provenit direct din creșterea prețurilor. Asta se întâmplă deoarece inflația majorează valoarea nominală a bazei de impozitare pentru TVA, accize și alte taxe, generând astfel venituri fiscale suplimentare.
O altă categorie de beneficiari sunt debitorii, în special statul, care este cel mai mare debitor din economia românească. Inflația ridicată reduce valoarea reală a datoriei, permițând rambursarea acesteia cu resurse mai puține în termeni reali.
Cauzele creșterii inflației
Creșterea inflației din România este un fenomen complex, cauzat de o combinație de factori:
Plafonarea prețurilor la energie: Eliminarea schemelor de plafonare a dus la creșteri masive ale facturilor, influențând direct costurile de producție și transport.
Taxe și accize: Majorarea TVA și a accizelor a contribuit la scumpirea produselor și serviciilor, afectând direct consumatorii.
Deficitul bugetar: Cheltuielile statului, alături de o colectare insuficientă a veniturilor, generează presiuni inflaționiste.
Dependența de importuri și productivitatea scăzută: România este dependentă de importuri, iar productivitatea sub media europeană o face vulnerabilă la fluctuațiile de prețuri, mai ales în condițiile deprecierii cursului valutar.
Prognoze și impact
Banca Națională a României (BNR) a estimat o creștere a ratei inflației până la un maxim de 9,2% în luna septembrie, urmată de o scădere ușoară până la 8,8% la finalul anului. Deși această prognoză indică o posibilă stabilizare, rata inflației rămâne mult peste ținta BNR de 2,5% +/- 1 punct procentual, stabilită din anul 2005.
Pe baza datelor, mărfurile nealimentare, serviciile și alimentele au înregistrat scumpiri semnificative, indicând o presiune extinsă pe diverse sectoare economice. Energia electrică, fructele și produsele de igienă au fost cele mai afectate în luna august.
Concluzie
Situația inflaționistă din România este o provocare majoră. Deși Guvernul și debitorii beneficiază de pe urma creșterii prețurilor, impactul negativ asupra puterii de cumpărare a populației este considerabil. Factorii de natură fiscală, energetică și structurală au contribuit la această creștere. Pentru a readuce inflația în parametri sustenabili, sunt necesare reforme structurale, o absorbție mai eficientă a fondurilor europene și o gestionare mai riguroasă a cheltuielilor publice.
