Multe primării nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează, a declarat marți premierul Ilie Bolojan. El a prezentat situația posturilor din administrația locală pentru fiecare județ, spunând că reforma administrației publice ar însemna o reducere cu 13.098 a posturilor ocupate efectiv, ceea ce înseamnă 10%.
Într-o simulare de care Bolojan a vorbit în cadrul conferinței de presă din această dimineață, județele cele mai afectate de concedierile din adminstrațiile publice locale ar fi: Prahova (cu un număr total de 724 de posturi ocupate reduse), Argeş (649), Suceava (627) şi Mureş (513). La acestea s-ar adăuga Municipiul Bucureşti cu 709 posturi ocupate reduse.
Județul Bistrița-Năsăud face parte din acele județe care ar fi puțin afectate de respectivele concedieri: Bihor (53 de posturi ocupate reduse), Tulcea (60), Bistriţa-Năsăud (125), Vaslui (129), Arad (136), Călăraşi (138), Brăila (141).
Ilie Bolojan a explicat, într-o conferință de presă, că, în această situație, o reducere de 25% nu ar avea efecte, fiind reduse doar posturile neocupate. Astfel, pentru a se ajunge la o reducere de 10% a posturilor ocupate efectiv, este necesară o tăiere de aproximativ 40% din totalul posturilor.
Contextul Reducerilor de Personal
Potrivit situației prezentate de Guvern, numărul total de posturi în administrația locală este de 189.777. După o reducere de 40% a numărului total de posturi, administrația locală ar ajunge să aibă ocupate efectiv 126.862. În total, ar fi tăiate 13.098 posturi, în 1.655 de unități teritorial-administrative (UAT-uri). În total, sunt 3.228 de unități teritorial-administrative.
Situația Publică din Administrația Locală
„Vedem că între numărul maxim de posturi unde poate acţiona Guvernul şi numărul efectiv de posturi ocupate sunt 32% care înseamnă posturi care nici n-au fost înfiinţate sau posturi vacante. Prin urmare, când reduci cu 25% înseamnă că nu atingi niciun post ocupat pentru că ajungi puţin deasupra lor. Când Ministerul Dezvoltării a propus o reducere de 25% ne-am dat seama că, de fapt, facem ce-am mai făcut, le spunem oamenilor că vom face reduceri ale căror efecte sunt aproape nule”, a precizat premierul.
„Numărul posturilor neînființate și vacante din totalul posturilor prevăzut prin lege la momentul de față este de 61.000, sau 32%. Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive (diferența dintre normativul maxim și organigrame) și de posturi vacante”, arată situația prezentată de Guvern.
Ce Simulări a Făcut Guvernul
Premierul a spus că au fost făcute simulări pentru cum ar arăta disponibilizările în administrația locală.
„Dacă vrem să avem o reducere, de exemplu, de 5% efectivă a personalului în administraţia publică locală din România, înseamnă, pe principiul pe care vi l-am arătat, că ar trebui să reducem cu cel puţin 30% numărul maxim ca să avem un efect asupra posturilor ocupate. Am făcut o astfel de simulare şi din peste 3.200 de unităţi administrative, în sub 1.000 ar trebui redus personalul în această ipoteză. Asta înseamnă că în aceste 1.000 de localităţi, care înseamnă 30% din numărul de unităţi administrative, cu siguranţă există personal supradimensionat”, a spus premierul.
Acesta a mai explicat că „dacă am face un calcul de aproximativ 10% reducere efectivă de personal la posturile ocupate, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem o reducere de aproximativ 40% ca să avem efecte asupra numărului de posturi efectiv ocupate”.
Unde Ar Trebui Făcute Cele Mai Mari Reduceri
Potrivit situației prezentate de premier, cele mai mari reduceri ar trebui făcute în județul Prahova – 724 de posturi din 68 de unități.
Pe locul următor este București, cu 708 posturi. Alte județe în care ar trebui făcute mari reduceri sunt Argeș, cu 649 de posturi din 58 de unități, Suceava, cu 627 de posturi din 48 de unități, Galați, cu 522 de posturi din 61 de unități și Mureș, cu 513 posturi din 56 unități.
Restul județelor sunt cu reduceri sub 500 posturi.
În 6 luni, personalul din administrație a costat 7 miliarde lei.
„Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului riscăm ca tot ce încasăm suplimentar să se ducă pe aceste cheltuieli de personal și să ne întoarcem anul viitor în situația care suntem astăzi. Avem 7 miliarde de lei cheltuieli de personal în 6 luni. E absolut necesară reforma”, a precizat Bolojan.
Acesta a mai afirmat că „pe primele șase luni ale acestui an, chiar dacă nu s-au făcut creșteri de personal, prin diferite anualizări, prin efecte ale administrației noastre, cheltuielile de personal au crescut cu 10% față de primele șase luni ale anului trecut”.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a mers luni seară în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a angaja răspunderea Guvernului pe cinci dintre cele șase proiecte din pachetul fiscal 2, într-un context marcat de tensiunile din coaliție, după ce PSD a blocat pachetul privind reforma administrației publice. A fost pentru prima oară când o astfel de procedură a fost folosită pentru atât de multe proiecte în aceeași zi, iar în aceste condiții au fost necesare ședințe succesive ale plenului.
