Reforma pensiilor magistraților
Unul dintre punctele centrale ale acestui pachet legislativ îl constituie reforma pensiilor magistraților. În cadrul noilor propuneri, judecătorii și procurorii vor avea posibilitatea de a se pensiona la vârsta de 65 de ani, cu condiția unei vechimi totale de 35 de ani în muncă, dintre care 25 de ani să fie exclusiv în magistratură. Această măsură a stârnit controverse și critici din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care consideră că restricțiile propuse sunt prea severe.
Cumulul pensie-salariu
Un alt aspect important al pachetului se referă la interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Această măsură va afecta funcționarii care, după pensionare, aleg să continue să lucreze în sectorul public. Excepții de la această regulă ar putea fi făcute pentru medici și profesori, conform discuțiilor actuale.
Reforma administrației locale
Reforma administrației publice locale este un alt pilon al acestui pachet de măsuri. Guvernul propune reducerea a peste 40.000 de posturi, ceea ce ar genera economii semnificative la bugetul de stat. Această reformă include și evaluarea funcționarilor publici pe baza performanței, o măsură menită să crească eficiența și responsabilitatea în administrație.
Modificări la Legea insolvenței
Guvernul propune, de asemenea, modificări la Legea insolvenței, ce includ restricții mai severe pentru fondatorii de societăți aflate în insolvență și o durată mai scurtă a procedurilor de insolvență. Aceste modificări au ca scop creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor datorate de societățile aflate în dificultate financiară.
Alte măsuri și pașii asumării răspunderii
În plus față de aceste măsuri, pachetul legislativ mai include propuneri de reformă fiscală și administrativă, precum schimbări în taxarea multinaționalelor și ajustarea capitalului social pentru SRL-uri. Guvernul intenționează să finalizeze aceste proiecte până la sfârșitul săptămânii, urmând ca săptămâna viitoare să înceapă procedura de asumare a răspunderii în Parlament.
Acest proces presupune prezentarea pachetului în fața Parlamentului, unde deputații și senatorii pot propune amendamente. Dacă Guvernul acceptă aceste amendamente, pachetul este adoptat în forma finală. Opoziția are posibilitatea de a depune o moțiune de cenzură în termen de trei zile, iar dacă aceasta este respinsă, pachetul de măsuri este considerat adoptat. În caz contrar, Guvernul riscă să fie demis.
Aceste măsuri propuse de Guvernul Bolojan sunt menite să aducă reforme profunde în sistemul fiscal și administrativ al țării, însă rămâne de văzut cum vor fi primite de către Parlament și de către societatea civilă.
1 Comment
Guvernul Bolojan a început programul de reducere a deficitului bugetar excesiv prin asumarea răspunderii pe pachete de măsuri de austeritate care afectează cea mai mare parte a populației, în loc să recurgă cu prioritate la un program de reforme prin care să diminueze cheltuielile de funcționare a statului.
Cu atât mai mult cu cât există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza…)
Prin adoptarea acestui proiect de lege în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi si a direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu, după modelul Directiilor silvice “Romsilva” din cadrul Ministerului Mediului. Aici din 41 de direcții silvice existente – câte una pentru fiecare județ – vor rămâne doar 12 direcții regionale și vor fi desființate 29 de direcții silvice. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, susţine că nu vor fi concediaţi 500 de oameni din cadrul celor 29 de direcții Romsilva desființate, ci aceştia se pot duce în ocoalele silvice, unde organigramele au multe locuri vacante si unde este nevoie de muncă la firul ierbii.
Acelasi lucru ar trebui făcut la toate ministerele. Spre exemplu, la Ministerul Sănătăţii există Direcțiile de Sănătate Publică Judeţene (DSP), dar sunt unele Spitale Judeţene de Urgenţă care nu pot asigura servicii de gardă la anumite sectii din lipsă de medici specialişti. Sau la Ministerul de Interne, unde esistă 41 de Inspectorate Judeţene de Poliţie, dar de fiecare dată se invocă lipsa de personal când vine vorba de cresterea infracţionalităţii.
Ca să nu mai vorbim de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cu o subfinanţare cronică , dar care are 41 de Inspectorate Scolare Judeţene (ISJ) . Si exemplele ar putea continua.
Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică.
Numai că nici după aderarea României la UE, în anul 2007, nu a existat voința politică pentru a deveni unități administrativ-teritoriale.
Acum când a ajuns cuțitul la os este necesar a face reorganizarea administrativ-teritorială si descentralizarea, pentru diminuarea cheltuielilor de functionare a statului si a reduce povara de pe umerii contribuabililor prin noi taxe si impozite.
Vezi si: https://propolitica.ro/2025/06/30/sinteze-o-reforma-administrativ-teritoriala-care-sa-asigure-dezvoltarea-economica-si-sociala-a-tarii-pe-o-baza-sustenabila-este-obligatorie/