Într-o inițiativă menită să optimizeze funcționarea administrației publice locale, Ilie Bolojan a dezvăluit în această seară un pachet de măsuri care promite să revoluționeze modul în care sunt gestionate resursele umane și financiare în primării și consiliile județene din România. Acest set de măsuri este conceput pentru a aduce mai multă eficiență și responsabilitate, întărind astfel capacitatea administrativă și contribuind la o descentralizare și digitalizare eficientă.
Transformarea administrației publice locale
Bolojan subliniază că „țara nu se schimbă doar din București, ci din fiecare județ, din toate orașele și comunele țării noastre.” Acest punct de vedere reflectă o abordare holistică, recunoscând importanța fiecărei unități administrative în dezvoltarea națională.
Direcții strategice pentru o administrație eficientă
Planul propus de Ilie Bolojan se concentrează pe trei direcții strategice:
Eficiență și responsabilitate: Primul obiectiv este creșterea eficienței și responsabilității în administrația publică locală. Aceasta presupune o gestionare mai bună a resurselor și o alocare mai judicioasă a fondurilor.
Întărirea capacității administrative: Prin îmbunătățirea capacității administrative, autoritățile locale vor putea gestiona mai eficient problemele și vor stimula dezvoltarea durabilă.
Descentralizare și digitalizare: Aceste măsuri vor facilita o apropiere a deciziei de cetățean, asigurând că politicile adoptate sunt relevante și adaptate nevoilor locale.
Plafonarea numărului de angajați
Unul dintre pilonii principali ai acestui pachet de măsuri este plafonarea numărului de angajați din primării și consiliile județene. Guvernul intenționează să stabilească un număr maxim de angajați pentru fiecare localitate, bazat pe indicatori precum numărul de locuitori sau numărul de unități administrativ-teritoriale.
De ce este necesară plafonarea?
Această măsură vine ca răspuns la discrepanțele existente între numărul de angajați și calitatea serviciilor oferite cetățenilor. Există primării cu un număr mic de angajați care funcționează eficient și primării cu un personal supradimensionat, fără beneficii clare pentru comunitate. Reducerea personalului în cazurile de supradimensionare va duce la economii semnificative și la o mai bună alocare a resurselor.
Limitarea numărului de polițiști locali
O altă măsură propusă vizează limitarea numărului de polițiști locali, ajustând norma actuală de la un polițist la 1.000 de locuitori. Această schimbare va fi stabilită în colaborare cu primăriile, având în vedere că există orașe care depășesc cu mult limita legală, în timp ce altele funcționează eficient cu mai puțini polițiști.
Stabilirea unei grile de salarizare unică
Pentru localitățile care nu-și pot acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii, se va introduce o grilă de salarizare unică. Această standardizare este justificată de finanțarea substanțială pe care o primesc aceste localități de la Guvernul României. În acest fel, se asigură o distribuție echitabilă a resurselor și se evită discrepanțele salariale nejustificate.
Alocarea fondurilor guvernamentale pe criterii de eficiență
O altă inițiativă importantă este alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența administrațiilor locale. Gradul de colectare al impozitelor și alte criterii de performanță vor juca un rol crucial în determinarea sumelor alocate. Aceasta va încuraja autoritățile locale să își îmbunătățească performanțele și să utilizeze resursele într-un mod mai responsabil.
Flexibilitatea normei pentru funcționarii publici
Pentru a optimiza utilizarea resurselor umane, funcționarii publici vor putea avea norma împărțită între mai multe primării. Această măsură va permite acoperirea eficientă a nevoilor administrative în zonele cu resurse limitate, asigurând totodată menținerea serviciilor esențiale, cum ar fi bibliotecile din mediul rural.
Reducerea cabinetelor aleșilor locali
Reducerea numărului de persoane din cabinetele aleșilor locali și demnitarilor de la nivel central este o altă măsură menită să eficientizeze administrația. Aceasta va contribui la scăderea cheltuielilor și la o mai bună alocare a resurselor umane.
Prioritizarea investițiilor prin Programul Național „Anghel Saligny”
În final, investițiile prin Programul Național „Anghel Saligny” vor fi prioritizate pentru a finanța proiectele aflate într-un stadiu avansat. Această abordare va asigura utilizarea eficientă a fondurilor și finalizarea proiectelor de impact pentru comunități.
Prin acest pachet de măsuri, Ilie Bolojan își propune să transforme administrațiile locale într-un model de eficiență și responsabilitate, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a României.
1 Comment
Reducerile de personal nu reprezintă o reformă a administrației locale, având în vedere că în România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Reforma administrativ-teritorială presupune o restructurare a UAT-urilor care să asigure dezvoltarea economică și socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
De aceea, Guvernul Bolojan ar trebui să-si asume răspunderea pe acest proiect de lege privind reforma administrativ-teritorială, care ar contribui la simplificarea procesului administrativ prin descentralizare dar si la o mai bună atragere a fondurilor europene.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune (NUTS- 2) decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ;
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;
7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;
8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
-Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
-ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
-ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
-Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care este responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregătită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.