În secolul al XIX-lea, Becleanul , la fel ca și Transilvania erau parte integrantă din noul Dualism Austru-Ungar, ca formă politică și administrativă de reorganizare a vechiului Imperiu Habsburgic. Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască (kaiserlich und königlich Doppelmonarchie sau k. u. k. Doppelmonarchie) sau Monarhia Dunăreană, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918. Acest stat a existat după transformarea Imperiului Austriac într-o dublă monarhie pe baza compromisului austro-ungar din 8 iunie 1867, recunoscut în Austria prin constituție începând cu 21 decembrie 1867, până în 31 Octombrie 1918 (când Ungaria a ieșit din uniune).
În același an, 1867, Becleanul este centru de plasă, aparţinând de comitatul nou înfiinţat Solnoc – Dăbâca. Localitatea avea arondate 46 de sate, pretură, judecătorie, alte oficii şi instituţii aferente, păstrate până după Unirea din 1918.
Conform ziarelor vremii, în marea lor majoritate de limbă maghiară sau germană, se mai strecura și câte un ziar românesc, așa cum a fost și ”Familia”, o revistă enciclopedică de cultură și literatură înființată în 1865 la Pesta de publicistul și scriitorul Iosif Vulcan.
Iată ce se scria de BALUL ROMÂNESC DE LA BECLEAN,eveniment monden ce avea loc anual. Unul din marii finanțatori ai acestui bal era chiar contele Pál Bethlen, cel care a fost numit comitele suprem al comitatului Bistriţa-Năsăud, iar mai târziu a devenit comitele suprem al comitatului Solnoc-Dăbâca.
Am păstrat textul original, fiind extrem de interesantă exprimarea și descrierea evenimentului. Să nu uităm că
” Balul românesc din Beclean, ţinut cu asemenea succes ca şi in anii trecuţi, duminecă in 17 i. c., a fost bine cercetat de elita inteligenţei din acest colţ nordic al Ardealului. Mai bine represintată a fost tagma preoţilor. S’a arătat un progres naţional din partea sensului frumos, că damele: Domnica Juga preotésá in Negrileşci, Paulina Cheresteş preotésá in Sant-Ioana şi damicelele: Maria Puşcariu in Santejude, Lucreţa Făgărăşanu Teure, Laura Veturia Mureşianu Şireag, Maria Secui Arpaşteu, Emilia Mureşian Sesarm, Maria Balanu Braşfalău, Lucreţia Sigarteu Şintereag, Iuliana Chita Minthiu rom., Cornelia Anca Santejude, Maria Cupşia Odorheiu, Aurelia Rusu Ciaga, Florea Pop Teure, Maria Cibocu Odorheiu si dna Ana Macaveiu Natal, au apărut, in costum național , 15 vise,va să dică cu 9 mai multe ca in anul trecut. Dintre dame in costume moderne am onoarea a aminti pe următorele : Iuliana Făgărăşianu protopopésá in Teure, Raveca Hermann protopopésá in Deş, Puşcariu protopopeasá in Santejude. Deac protopopésá in Ilişina. Maria P. Mureşianu in Şireag. Floarea S. Moldovan, Grecu din Beclean. Maria P. Verticu din Mocod, Domnica Mureşianu, Marta Petri din Maluţiu, Pop din Zagra, Boeriu din Gherla. Paul Saivan din Ciaba, N. Balanu din Braşfalău, Anton Precup Chiuza, Ilie Iuga Chintelnic, George Micu Nuşfalău. Domnişore: Florea Cupşa din Cupşeni, Şoldea din Mititelu, Domniţa Huza din Ciaba, Boeriu din Gherla, Maria Pop din Zagra, Balanu din Braşfalău, Târgoveţ din Mageruş. Jocul istoric »caluşerul« l’au produs tinerii : Pompeiu Făgârăşan teolog absolut din Teure, Teofil Grigorescu învăţător in Bistriţă, loana Rusu stud. VIII cl. din Minthiul rom., Victor Avram învăţător in Borgo- Tiha, Dumitru Făgărăşanu stud. abs., lacob Fâgârăşan stud. de cl. VIII., Georgiu Manciu stud. VIII cl., toţi din Teure şi luliu Chita invăţ. in Pria, Silvania, intre aplausele generale ale publicului present.
Înainte de pausă dl Sim. P. Simon preot gr. e.in Şomfalău a ţinut o cuvântare potrivită despre însemnătatea acestor conveniri sociale şi la fine mulţămesce micei inteliginţe din Beclean ca arangiatarea petrecerii, cu deosebire preotului local Grigore Puşcariu, învăţătorului Simeon Moldovan şi dlui loan Grecu, care intimpinare a fost primită cu aplause frenetice. Nobilul conte Paul Bethlen a donat in scopul balului 15 fl. Dl Petru Mureşian mi-a adus din Deş dela dd. Augustin Munteanu 2 fl., Gabriel Manu advocat 1 11 *20, Alesandru Racoţi asesor orf. 1 11 20 cf., dela sine 60 cr. suma 5 11. Dl Marin căpitan in Bistriță a trimis 1 1l 20 cr. In bal s’au primit suprasolviri dela dd. Lazar Huza not. consist. in Gherla 1 11., Mihail Fagărăşan prof. gr. cat. in Teure 2 1l., dr. Bolim medic in Beclean —80, Emil Negruț medicinist din Gherla —80, Quintil Brehariu oficial dominat in Nușfalău —80, Alesandru Horvat. — 30 cr., cărora li se aduce mulțămita publică. Intratul cassei a fost 169 11. 10 cr, spesele fiind 69 N 10 cr., venitul curat a fost dată 100 11. sumă destul de frumosă, in favorea scălei. Intre impreugiurările actuale aceasta este unica convenire a Românilor din părțile nordului transilvan, deoarece adunarea de sp. XII al Associațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român cu greu cred că se va pută întruni un estimp. (De ce? Red.) A durat aceasta petrecere curat românescă până in dalbadină, când cu toții am părăsit sala, părendu-ne reu, că n’a fost mai lungă noaptea aceasta de vără scurtă in sine, și ducând fiecare acasă cu noi cele mai plăcute suveniri. ”
