Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a Serviciului Român de Informații prelua un document de la Ministerul Finanțelor adresat către trei dintre cei mai importanți oameni din statul român. Eticheta „strict confidențial” din dreapta sus a documentului și cuvântul „URGENT” – scris cu litere mari deasupra borderoului cu lista destinatarilor – indicau că este vorba de un înscris important. Hârtia a plecat în trei direcții: Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului. Destinatarii: Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – președintele, premierul și președintele Senatului de la acea vreme, informația a apărut prima dată în https://romania.europalibera.org/
Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” – documentul semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenția că finanțele României sunt în picaj.
Cei patru oficiali ai statului român avertizau:
„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar.”
Nu era primul document de acest fel pe care Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă îl primeau pe acest subiect. Și nu avea să fie nici ultimul.
Europa Liberă a intrat în posesia a șase documente oficiale – toate etichetate „strict confidențial” – prin care cei enumerați mai sus au fost informați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.
Întrucât documentele conțin informații de larg interes public, confirmă temeri grave și arată că oficiali ai statului român știau că țara se poate confrunta cu dificultăți economice – contracarate astăzi prin măsurile drastice pe care actualul cabinet de la Palatul Victoria se pregătește să le adopte – Europa Liberă a decis să publice documentele integral (doar cu anonimizarea semnăturilor celor implicați).
Toate documentele au ajuns la Cotroceni cu poșta militară a Serviciului Român de Informații (SRI) și cuprindeau avertismente dintre cele mai grave privind situația financiară grea a țării.
Cei de la Finanțe avertizau despre riscurile ca România să nu mai găsească suficienți bani de împrumut pentru plata pensiilor și salariilor majorate substanțial de guvernul Ciolacu.
Dar și privind riscul ca România să fie retrogradată în ceea ce privește atractivitatea pentru investitori.
Contactat de Europa Liberă, fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a confirmat existența documentelor și spune astăzi – când nu se mai află în Guvern – că informările au fost trimise către Președinție, Guvern și Senat în regim confidențial pentru că apariția lor în spațiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile.
Iar asta ar fi putut duce la un dezastru pe piața de capital – de unde România se împrumuta pentru a-și acoperi cheltuielile curente.
„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugetară a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitului bugetar”, spune Marcel Boloș.
Fostul ministru mai spune că la plecarea sa de la Ministerul Finanțelor (pe 24 decembrie), deficitul bugetar al țării era de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.
Opt miliarde au fost cheltuite doar în ultima săptămână din an. Aici intră și sumele din fondul de rezervădecontate partidelor politice pentru cheltuielile făcute în campania electorală, în urma unei ordonanțe de urgență, semnate de premierul Marcel Ciolacu.
Înalții demnitari știau din decembrie că austeritatea e inevitabilă
Ultimul dintre documentele trimise către Iohannis, Ciolacu și Ciucă prefața o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuie să le ia în așa fel încât țara să nu intre în incapacitate de plată.
Înscrisul menționează, de pildă, că Executivul trebuie să adopte o serie de măsuri urgente privind salariile bugetarilor, sporurile și tichetele de vacanță ale acestora, dar și în privința posturilor de la stat și „a drepturilor pentru anumite categorii de angajați”.
Dacă nu s-ar fi luat acele măsuri, deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut ajunge la 14,3% din PIB, avertizau oficialii finanțiști (în condițiile în care când regula europeană pentru o țară sigură financiar este un deficit de 3%, n.r.).
Una dintre propunerile de atunci era, de pildă, ca salariile și pensiile publice să fie înghețate la nivelul anului 2024, și nu actualizate cu rata inflației.
Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie.
Noul ministru de Finanțe de după alegerile parlamentare din decembrie 2024, Tanczos Barna, succesor al lui Marcel Boloș, explica pe 30 decembrie, că ordonanța tocmai adoptată prevedea tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei.
Așa-zisa „ordonanță trenuleț” de atunci nu a fost, însă, suficientă. Noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, susține acum că e nevoie de noi măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre, anul acesta, în incapacitate de plată.
Din primul pachet al acestor măsuri se numără creșterea TVA de la 19 la 21%, a unor impozite pentru mediul de afaceri sau excluderea unor categorii sociale necontributoare din calitatea de asigurat la Casa Națională de Sănătate.
mai multe citește pe: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html


1 Comment
Cu toate avertizmentele privind cresterea deficitului bugetar pe 2024, guvernul Ciolacu nu a facut nimic pentru diminuarea cheltuielilor bugetare pentru ca ținta asumată de deficit să nu fie depășită. Dimpotrivă, a urmat un dezmăț de cheltuire nechibzuită a banului public astfel încât sub guvernarea Ciolacu, România ajungea la deficitul record de 8,7% din PIB. Din păcate, Marcel Ciolacu,în inconstiența sa susține si acum că România nu s-ar afla în niciun „colaps economic”, întrebându-se retoric, „cine profită, de fapt, de panica indusă populației și firmelor românești?”. Ciolacu spune că actuala reformă fiscală anunțată de premierul Bolojan este parte din vechile angajamente luate de fosta guvernare de dreapta, prin PNRR, iar economia a crescut în perioada guvernării sale: „Vă invit să vă gândiți cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcție, cu salarii și pensii mai mari, cu șantiere peste tot și cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!”