Două propuneri de premier pe masa președintelui Nicușor Dan: tehnocratul Leonard Badea și Ilie Bolojan. Președintele PNL pune o condiție: vrea control total

Nicușor Dan are pe masă două propuneri pentru funcția de premier – un tehnocrat din BNR cu ‘rădăcini’ în PSD și un lider PNL care vrea puteri sporite. Se pun presiuni tot mai mari pentru o decizie rapidă.

România se află într-un blocaj politic prelungit, iar termenul-limită pentru desemnarea unui nou prim-ministru se apropie periculos. Conform unor surse politice citate de Antena3.ro și confirmate de mai multe surse din coaliție, președintele Nicușor Dan analizează în acest moment două opțiuni serioase pentru funcția de premier: una tehnocrată, reprezentată de prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea, și una politică – Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor și unul dintre cei mai influenți lideri ai PNL.

Decizia trebuie luată urgent, întrucât cele 45 de zile în care Cătălin Predoiu poate asigura interimatul se apropie de final. În plus, România trebuie să transmită Comisiei Europene până la începutul lunii iulie detalii clare despre măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar. Presiunea vine nu doar din exterior – Comisia a avertizat că fondurile europene sunt puse în pericol – ci și din interior, acolo unde sindicatele amenință cu proteste de stradă dacă instabilitatea continuă.

Ilie Bolojan revine în joc. Vrea însă control deplin

Deși inițial ar fi refuzat funcția de premier și ar fi transmis acest lucru inclusiv lui Nicușor Dan la începutul lunii iunie, Ilie Bolojan pare că și-a reconsiderat poziția. Surse politice spun că a avut duminică o discuție telefonică decisivă cu președintele și și-a exprimat disponibilitatea de a prelua conducerea Guvernului – dar cu condiții.

Bolojan ar cere garanții că va avea puteri sporite în calitate de premier: să-și aleagă singur miniștrii și să-i poată revoca oricând, fără consultări politice. Acest model, inspirat de guvernele „cu mână forte”, nu este însă bine primit de liderii PSD, UDMR și USR, care nu vor să accepte un premier „de necontrolat” în fruntea unei coaliții fragile.

Modelul invocat este cel al lui Mugur Isărescu din anul 2000 – o variantă de „tehnocrat cu susținere politică parțială” – dar cu o diferență fundamentală: Bolojan este un lider politic activ și influent, nu un apolitic.

În paralel, PSD promovează o soluție tehnocrată, cu pedigree economic și instituțional solid: Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul BNR și fost șef al ASF. Deși astăzi apolitic, Badea a fost senator PSD și este perceput ca fiind apropiat de zona social-democrată.

Născut pe 23 februarie 1975, în Târgoviște, județul Dâmbovița, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, și-a început cariera profesională în anul 1997 ca preparator universitar la Universitatea „Valahia“ din Târgoviște. A parcurs toate treptele evoluției academice, ocupând succesiv funcțiile de asistent universitar, lector, conferențiar și, ulterior, profesor universitar. În prezent, își continuă activitatea didactică în calitate de profesor universitar la Academia de Studii Economice din București.

Leo Badea este deopotrivă și politician, cu o activitate parlamentară semnificativă în perioada 2012–2020, desfășurată sub egida Partidului Social Democrat (PSD). A fost ales senator de Dâmbovița în legislatura 2012–2016, unde a deținut funcții importante în comisiile parlamentare, precum secretar al Comisiei pentru privatizare și, ulterior, al Comisiei pentru buget, finanțe și piață de capital. În perioada 2015–2016, a fost președinte al Comisiei speciale pentru examinarea rapoartelor Curții de Conturi.

În urma alegerilor din 2016, a devenit deputat de Dâmbovița și a condus Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților. În iulie 2017, a demisionat din Parlament pentru a prelua conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), funcție pe care a exercitat-o până în octombrie 2019, când a fost numit viceguvernator al Băncii Naționale a României.

Leonardo Badea a publicat recent o amplă analiză despre dezechilibrele structurale ale economiei românești, în care a avertizat că modelul de creștere bazat pe consum nu mai este sustenabil. Printre măsurile urgente pe care le-ar putea propune se numără limitarea deficitului, ajustări bugetare și un plan pe termen mediu de evitare a „capcanei venitului mediu”.

Un tehnocrat cu acest profil ar putea primi susținere mai largă din partea partidelor, dar există temeri privind capacitatea sa de a controla o coaliție eterogenă, formată din formațiuni cu agende divergente.

USR cere desemnarea urgentă a premierului

În acest context tensionat, USR a transmis luni un apel public către președintele Nicușor Dan pentru desemnarea rapidă a unui prim-ministru, ca precondiție pentru reluarea negocierilor politice.

„Trebuie să avem rapid un premier. De acolo începe asumarea leadership-ului noii coaliții”, a declarat senatorul Cristian Ghinea. Acesta a subliniat că USR nu va accepta majorări de taxe până nu se discută serios reducerea cheltuielilor publice.

Alte nume vehiculate: Delia Velculescu, Ionuț Dumitru, Anca Dragu

Pe lângă Leonardo Badea, în discuțiile informale de la Cotroceni au mai apărut și alte variante tehnocrate:

Delia Velculescu  (FMI). Vezi mai multe aici: Cine este Delia Velculescu – Luată în calcul ca posibil Premier al României

Ionuț Dumitru (Raiffeisen Bank). Vezi mai multe aici: Cine este Ionuț Dumitru – Economist și expert financiar

Anca Dragu, fostă ministră de Finanțe. Vezi mai multe aici:  Cine este Anca Dragu – Guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova și posibil viitor Premier al României

În lipsa unei decizii rapide, România riscă să prelungească starea de interimat, într-un moment în care presiunile externe și interne se acumulează. Comisia Europeană cere măsuri clare până cel târziu la începutul lunii iulie, iar sindicatele pregătesc proteste.

Negocierile sunt în plină desfășurare, iar scenariile sunt multiple: un guvern condus de Bolojan cu puteri sporite, un premier tehnocrat agreat de toate partidele, sau chiar o soluție de rotativă – cu PNL și PSD alternând la conducere – deși această variantă pierde din ce în ce mai mult sprijin.