Nu încape îndoială că Rusaliile sunt cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli, ca o încreştinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare. Conform Sfintei Scripturi şi învăţăturii cuprinse în Sfîntă Tradiţie, în această zi, Duhul Sfînt, Una din Persoanele Sfintei Treimi, s-a pogorît asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.
Potrivit scrierilor Noului Testament acest eveniment a avut loc în ziua rusaliilor evreieşti , la 50 de zile de la învierea lui Isus din Nazaret. De aceea sărbătoarea creştină mai poartă denumirea de Cinzecime. reştinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în zonă Moldovei şi a Transilvaniei, 7 zile în zonă Munteniei şi a Olteniei, iar în zonă Banatului, timp de 8 zile.
Unul din obiceiurile văii Bîrgăului din judeţul Bistriţa-Năsăud este cel al vopsirii de ouă, dar cu o singură culoare- roşie. Practic, gospodinele vor vopsi cu grijă doar câteva ouă, numărul acestora fiind unul mai mult symbolic, deoarece se consideră că Ziua de Rusalii este ultima în care se mai pot înroși ouă! De Rusalii, însă, oule roșii se mănâncă doar familie. Din acest motiv, femeile vopsesc în medie 20 de ouă pentru Rusalii și acestea sunt folosite numai pentru consumul propriu.
Tot astăzi, preoţii scot icoanele din Biserică şi oficiază slujbe pentru îndreptarea vremii dar și pentru animale și pentru ca pământul să fie roditor, acest lucru întâmplânu-se în fiecare Duminică a Rusalilor la Bistriţa-Bârgăului. Aici, icoanele sunt scoase din Biserică şi însoţiţi de un alai de săteni îmbrăcaţi în straie populare.
Un alt obicei de Rusalii este înstruţatul boului este un obicei agro-pastoral şi aparţine riturilor de fertilitate din preajma solstiţiului de vară. Această datină are în centrul său animalul sacru, puternic, dătător de viaţă şi roade. Se sărbătoreşte în ziua de Rusalii în câteva sate precum: Tăure, Figa, Şieu-Cristur, Căianu Mare şi Căianu Mic. Structura acestui obicei agrar cuprinde următoarele etape: împletirea cununii de flori, împănatul boului, purtatul spre casa gospodarului, sosirea alaiului festiv la gazdă, ospăţul şi jocul.
Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii
În mitologia şi folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Ielele, Paraidele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele. Spre deosebire de celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite răstimpuri, mai ales în Săptămină Rusaliilor.
Hora Ielelor
Ielele sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducţie, care sălăşuiesc în văzduh, munţi, peşteri, păduri şi pe malul apelor şi cascadelor.Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se scălda goale în izvoare, despletite şi dezlănţuite.
Încă din timpuri vechi, dânsul lor, denumit “Hora Ielelor” este foarte temut.
Aceste făpturi adoră să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoţei la glezne şi purtând voaluri subţiri, transparente, iar dansul lor este unul magic, bogat în taine şi simboluri de neînţeles pentru muritori.
Ielele nu fac rău celor care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbună pe ” vinovat ” luându-i minţile definitiv.
Udatul nevestelor
Sătenii de pe Valea Gurghiului (judeţul Mureş) sărbătoresc în fiecare an, după Rusalii, obiceiul numit “udatul nevestelor”. Conform tradiţiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sănătoase şi mai frumoase. În satul Sona (Braşov), ceată tinerilor îi colindă pe bătrâni.
La sate, unde tradiţia se păstrează mai bine, oamenii duc la biserică pentru sfinţire crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Aceste crenguţe se agăţă apoi la straşină caselor sau la icoane. Se spune că acestea te vor apăra de cele rele şi în plus, se mai spune că acestea ar căpăta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.
Preoţii şi sătenii ies pe câmp în ziua a două de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindină.
Superstiţii de Rusalii
In aceasta zi, oamenii poarta pelin la briu sau in san, spre a fi feriti de mania ielelor. Acum nu se merge la camp, pentru ca Rusaliile ii pedepsesc pe cei ce o fac cu boala zisa amorteala, dambla, luat de vant sau ologeala.
In Duminica Rusaliilor nu e bine sa te urci in arbori sau in locuri inalte si nici sa calatoresti departe de casa. La poarta si in casa se pun flori, frunze de tei sau de nuc
De Rusalii sa nu se certe nimeni, caci e luat de Iele. E bine sa ai la tine trei fire de usturoi, in sin sau la briu. Femeile duc la biserica frunze de nuc si de tei. De la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamini, nu se mai culeg ierburi de leac. Daca in noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau daca te vei duce la fantana, vei cadea sub puterea Ielelor, deci este indicat sa eviti sa faci aceste lucruri.
Rusaliile pedepsesc pe aceia care lucreaza in aceasta zi considerata a dansului lor, si nu o pretuiesc si sarbatoresc cum se cuvine.
