Am ezitat în a mă apuca de asemenea analiză-traducere, dar pentru că nu am încredere în cei care traduc texte din marile ziare sau agenții de presă, asta pentru că, înțelegerea termenilor, sintagmelor sau direcția politică e foarte diferită, mai fac, din când în când, aceste diligențe. Cu siguranță, Zorin Diaconescu ar fi mult mai aplicat, dat fiind talentul său de excepție în ”descifrarea” sensurilor adevărate dintr-un text scris în engleză, germane sau maghiară.
Am reflectat destul de mult asupra a cee ace urmează, asta pentru că, am căutat texte similare sau alte materiale de ”esență” a ceea ce se află în spatele sintagmei „Iluminismului întunecat”- “Dark Enlightenment” sau cum I se mai spune Mișcarea neoreacționară (uneori prescurtată NRx)
Ce este de fapt Iluminismul?
Asemeni Renașterii, Iluminismul a reprezentat un moment cheie în istoria universală, marcând secolele XVII-XVIII, perioadă cunoscută și sub numele de “Epoca Luminilor”. Într-o societate în care cunoașterea pe baza experiențelor proprii era o noutate, acest curent a căpătat o mare amploare, inovând toate palierele societăţii. Dacă în domeniul cultural avem de-a face cu o schimbare în gândire, în plan politic întâlnim conducători ai secolului XVII, care își repliază politicile conform tiparelor vremii. Ecaterina a II-a a Rusiei, Iosif al II-lea de Habsburg și Frederick al II-lea al Prusiei au încercat să aplice principiile iluministe asupra toleraței politice și religioase, ceea ce a dat naștere unui nou tip de guvernare, cunoscut sub numele de”absolutism luminat”.
Ampla mișcare intelectuală a avut repercursiuni și în plan confesional. Cu alte cuvinte, iluminismul a creat propria“şcoală teologică”, anume Deismul. Deiștii negau necesitatea revelației, susținând că Dumnezeu nu s-a mai implicat în treburile pământești după crearea lumii. De menționat că mulți filosofi care au contribuit la realizarea enciclopediillor, au fost deiști. Așadar, Epoca Luminilor s-a tradus print-o perioadă în care oameni având o raţiune „de nezdruncinat”, au căutat să descopere principii valabil universale care să guverneze umanitatea, natura și societatea, și să acționeze în baza acestora.
De aici s-a plecat… și, totuși, unde s-a ajuns?
Nu cu mult timp în urmă, New York Times a publicat un interviu lung cu ideologul neoreacționar Curtis Yarvin. Fostul antreprenor din domeniul tehnologiei este unul dintre cei mai influenți gânditori ai extremei drepte tehnofile, care îl susține pe Donald Trimp.
Ideologia sa, cunoscută sub numele de „Iluminism întunecat”, promovează practic sfârșitul democrației… „Nu cred în dreptul la vot” și „Democrația este fragilă și învechită”. Aceste afirmații nu provin dintr-o zonă obscură a internetului de extremă dreaptă, ci din paginile New York Times.
YARVIN propune ca Statele Unite să fie conduse ca un start-up, de către un fel de „lider tehnologic cu puteri absolute”. Acest influencer și fost antreprenor din Silicon Valley, ar fi dobândit un rol important ca mentor ideologic al „zonei de influență MAGA” – cercul susținătorilor lui Trump. Și ziarul britanic The Guardian a publicat un articol pe 21 decembrie 2024, în care l-a prezentat pe Curtis Yarvin drept „neoreacționarul” care va influența președinția lui Donald Trump.
Fără democrație, cu un CEO american
Vicepreședintele J.D.Vance, investitorul miliardar Marc Andreessen, prezentatorul TV Tucker Carlson și chiar și Elon Musk l-au menționat pe Curtis Yarvin și ideologia sa antidemocratică a Iluminismului întunecat – sau „Dark Enlightement”
Ideologia a avut un rol esențial în formarea dreptei radicale a lui Trump. „Acest concept și cel de neoreacționarism sunt, în mare parte, sinonime. Ambele definesc o doctrină antidemocratică și antiprogresistă, care propune eliminarea democrației și gestionarea statului ca pe o companie, cu un CEO la conducere, care să aibă aceeași autoritate ca un monarh absolut”, rezumă Harrison Smith, specialist în media digitală la Universitatea Sheffield, care a scris despre influența acestei ideologii.
Termenul de „Iluminism întunecat” este atât o aluzie, cât și o critică subtilă la mișcarea filosofică iluministă din secolul al XVII-lea, care solicita limitarea puterii regelui.
Curtis Yarvin încearcă de mult timp să răspândească ideile doctrinei sale. Până în urmă cu câțiva ani, acest personaj „avea influență doar în anumite părți izolate ale internetului, unde aveau loc dezbateri în comunități restrânse, pe Twitter sau Reddit”, spune Joshua Farrell-Molloy, specialist în extremism online, la Universitatea din Malmö (Suedia).
În 2019, cartea “Key Thinkers of the Radical Right” de Mark Sedgwick, îl menționează pe Curtis Yarvin în secțiunea referitoare la noua generație de gânditori de dreapta care trebuie urmăriți. „Autorul a scris că nu știe dacă acești noi gânditori vor avea un impact. Majoritatea numelor a fost uitată, dar Curtis Yarvin a rămas”, spune Marc Tuters, specialist în subculturi radicale pe internet, la Universitatea din Amsterdam.
De la „Mencius Moldbug” la Curtis Yarvin
În anii 2000, la începutul carierei sale de „gânditor politic”, nu apărea online cu numele său real. Curtis Yarvin era cunoscut sub pseudonimul „Mencius Moldbug”. Sub acest nume, el a formulat două dintre ideile cele mai influente ale mișcării „alt-right” – mișcarea de dreapta radicală, alimentată de cultura online – la sfârșitul anilor 2000.
„Mencius Moldbug” a fost unul dintre inventatorii conceptului politic de „red pill (pastila roșie)”, cu referire la filmul „Matrix”, în care Keanu Reeves ia „pastila roșie” pentru a ieși din Matrix. La fel ca personajul lui Neo, extremiști alt-right susțin ferm că sunt singurii care văd lumea așa cum este.
Curtis Yarvin a promovat și conceptul de „catedrală”, care se referă la o presupusă alianță între mass-media tradițională și elita academică, cu scopul de a impune americanilor ideologia progresistă.
Influencerul nu este singurul de la care a provenit ideea de „Dark Enlightenment”. „Acest concept este rezultatul unei conversații între Curtis Yarvin și un gânditor politic mai bine cunoscut în mediul academic, Nick Land, considerat adesea ca fiind unul dintre fondatorii acceleraționismului politic”, spune Benjamin Noys, profesor de teorie critică la Universitatea Chichester (sudul Angliei) și specialist în acceleraționism. Nick Land este cel care a scris manifestul „Dark Enlightenment” în 2012.
Tehno-libertarian
„Dark Enlightenment” a ieșit la iveală din colțurile ascunse ale internetului datorită succesului pe care îl are această idee în lumea tehnologiei. La începutul anilor 2020, Curtis Yarvin a fost supranumit „profetul neoreacționar din Silicon Valley”.
Această ideologie „a devenit foarte populară în cercurile conservatoare ale industriei tech și a devenit tot mai răspândită pe măsură ce a crescut influența Silicon Valley”, spune Joshua Farrell-Molloy.
Interesul pentru „Dark Enlightenment” în domeniul tehnologiei provine, în primul rând, din faptul că Yarvin „face parte din cercul restrâns”: este unul dintre acei „tech-bros” (termen folosit pentru a descrie cultura predominant masculină din cadrul Silicon Valley, n.r.). La începutul anilor 2010, el a construit o platformă – numită Urbit – care trebuia să revoluționeze modul în care oamenii foloseau internetul”, spune Marc Tuters.
Ideologia în sine ar putea atrage oameni precum Elon Musk sau Mark Zuckerberg. Aceasta descrie o lume „condusă de o elită formată din lideri tech”, subliniază Benjamin Noys. Doctrina neoreacționară a lui Curtis Yarvin „prevede, de asemenea, ca inovația tehnologică să fie lăsată să se dezvolte pe cont propriu, fără supraveghere sau reglementare democratică”, spune Harrison Smith. Așadar, nimeni care să îl împiedice pe Elon Musk să acționeze după bunul plac cu X. „Este o ideologie foarte tehno-libertariană, influentă în Silicon Valley”, spune Marc Tuters.
În final, ideea de a conduce statul după modelul unui start-up – susținută de Curtis Yarvin în interviul acordat New York Times – le convine de minune așa numiților „tech-bros”. Cu toate acestea, „Dark Enlightenment” merge chiar mai departe. „Ideea este de a crea „micronațiuni” în Statele Unite, care să fie conduse ca niște companii”, explică Harrison Smith. O abordare destul de apropiată de planurile unor miliardari din domeniul tehnologiei, care doresc să înființeze noi orașe.
În mod concret, celebrul „Doge”, un organism creat de la zero de Donald Trump pentru ca Elon Musk să poată prelua din responsabilitățile administrației, este o idee inspirată din gândirea lui Curtis Yarvin. Această instituție ar trebui să faciliteze gestionarea mai eficientă a statului, după modelul unui start-up.
O notă de rasism?
Ar exista riscul ca Donald Trump să se folosească de logica Iluminismului întunecat până în punctul de a renunța la democrație și de a se autoproclama CEO al Statelor Unite? Experții intervievați de France24 nu cred acest lucru. „Democrația a servit foarte bine interesele lui Donald Trump până acum. Nu va renunța la ceva care îi dă atât de multă putere”, spune Benjamin Noys.
Curtis Yarvin ar oferi, astfel, o dimensiune instituțională, o justificare ideologică pentru înclinațiile autoritare ale lui Donald Trump. Este această gândire lipsită de rasismul care pare omniprezent în haosul ideologic al „trumpismului”? Nu chiar. „Ei neagă că ar fi rasiși, dar manifestul „Dark Enlightenment” (scris de Nick Land, n.r.) abordează chestiunea celor care sunt capabili să folosească tehnologiile în mod eficient, iar viziunea prezentată este, în mod evident, rasistă. Manifestul este foarte critic la adresa comunităților afro-americane”, subliniază Benjamin Noys.
Așadar, este o ideologie extremistă din toate punctele de vedere, descrisă pe larg în paginile New York Times. Ziarul pare să sugereze că trebuie să-ți cunoști dușmanul ca să îl poți învinge mai ușor. Dar în mediul online, oportunitatea acordată lui Curtis Yarvin a fost șocantă și „unii au comparat-o cu căderea Zidului Berlinului”, subliniază Joshua Farrell-Molloy. Cu alte cuvinte, acum că aceste idei au fost expuse într-un ziar de prestigiu, limitele au fost depășite și nu mai există cale de întoarcere.
Adaptare după New York Times, The Guardian
