La 6 luni de la preluarea funcției de primar de către Gabriel Lazany, tăcerile lui Ioan Turc, mai pe urmă, ieșirile sale în spațiul virtual, atacurile foarte multe la adresa actualului primar, au avut drept consecință un schimb de replici nemaiîntâlnit demult în ședințele de consiliu municipal. Reacțiile de după au venit din partea Monicăi Săsărman, Daniel Suciu dar și din partea Rodicăi Dobraniș.
Rodica Dobraniș pare să rămână singura voce critică din Consiliul Municipal, mai ales că, Ioan Turc a demisionat din funcție după ce a fost numit politic secretar de stat în Guvernul Ciolacu la Ministerul Justiției. În interveția ei, Dobraniș a adus critici severe bugetului, banilor alocați spre Gloria 2018 BN.
RODICA DOBRANIȘ: ,,Mie să-mi spuneți Domnule Primar Lazany!”A devenit cea mai mare problemă a orașului. În ziua votului bugetului. Astăzi, ședința de Consiliu Local – probabil cea mai importantă din an, cea a bugetului – a fost ținută, cum altfel, pe Zoom. Departe de cetățeni, departe de întrebări incomode. Am asistat la un schimb de replici dure între actualul și fostul primar. Dar ce a ieșit la iveală a fost mai mult decât o dispută politică:
A fost o demonstrație de aroganță, frustrare și orgoliu rănit. Actualul primar, cel care direcționează de azi 3,7 milioane de euro către clubul Gloria, s-a arătat deranjat că unii nu i se adresează politicos, conform funcției.
„Domnule primar Lazany”. A ținut să repete apăsat: „Primăria are un singur primar, și acela sunt eu.” L-am întrebat direct: cum justifică statutul de utilitate publică al clubului Gloria?
Răspunsul: o comparație forțată cu spitalele private și concluzia că cluburile private nu merită finanțare locală. Nicio dovadă. Nicio asumare. Doar aroganță.
Se consideră un bun manager pentru că a condus spitalul județean. Dar acolo avea o traistă plină cu bani. Nu viziune, ci distribuție. Când nu muncești banii, ai impresia că ți se cuvin.
A venit la primărie cu aceeași mentalitate: decide singur, nu explică nimic, repetă ce i se spune de la județ, impune și așteaptă recunoștință.
Deranjat că lumea îl numește #8voturi, a spus clar, fără mască:
„Îmi fac tricou la Gloria cu numărul opt.”
O glumă amară. Un soi de „Sâc!” pentru cei care au cerut renumărarea voturilor și n-au fost lăsați.
Pentru cei care știu că acel rezultat a fost viciat. Pentru cei care nu au renunțat să creadă că adevărul merita verificat. Dar el n-a vrut confirmări. A preferat să se urce în funcție și să se uite înapoi cu dispreț, nu cu legitimitate. Iar acum, când lumea îl strigă „opt voturi”, se simte atacat.
„Dacă nu mă mai votați, nu-mi pasă. Eu fac ce cred eu că e bine pentru Bistrița.”
Adică nu ce vrea orașul. Ce vrea el.
În Primăria Bistrița, nu mai e despre administrație. Nu mai e despre cetățeni. E despre control, orgoliu, impunere și o nevoie disperată de validare.
Puterea nu te face primar. Cine cere apelative, ocolește legea și ignoră cetățenii, nu conduce. Se impune. Temporar. Cu prețul adevărului. Ce înseamnă, de fapt, statutul de utilitate publică?
Clubul Gloria 2018 NU are acest statut. Nu există nicio Hotărâre de Guvern, așa cum cere OG 26/2000, art. 38. „Recunoașterea statutului de utilitate publică se face prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului sau organului administrației publice centrale…” ,,Nici Consiliul Local, nici Consiliul Județean nu au competența legală să acorde acest statut.
Dacă o fac, este un abuz administrativ și o ilegalitate. Statutul de utilitate publică nu e o etichetă dată politic. Este o recunoaștere legală, oferită de Guvernul României, nu de o majoritate politică locală.”
Și acum vă întreb pe voi, cei care tăceți, dar vedeți:
Asta e direcția pe care v-o doriți? Asta e Bistrița?
Pentru mine, nu.
