Klaus Iohannis (65 de ani) a demisionat din funcția de președinte al României. Totul va deveni oficial pe data de 12 februarie 2025. Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni. Iohannis ocupa funcția de președinte al României din data de 21 decembrie 2014. Până la următorul scrutin prezidențial, programat în luna mai, postul de președinte va fi ocupat de interimarul Ilie Bolojan, șeful Senatului României și șeful Partidului Național Liberal.
„Este inutil. Peste puține luni plec. Niciodată nu am încălcat Constituția. E un demers păgubos! De aici, toată lumea pierde. Nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere. Acest demers va avea efecte pe plan intern, dar și pe plan extern.
Intern, referendumul va fi eminamente unul negativ. Societatea va fi divizată. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Candidații nu își vor putea prezenta ideile în acest amalgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și negative. Niciun partener extern nu va înțelege de ce România își demite președintele, deși a început procedura pentru alegerea noului președinte. Pe românește, vom fi de râsul lumii.
Pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de această criză, de această evoluţie inutilă şi negativă, demisionez din funcţia de preşedinte ale României. Voi pleca din funcţie poimâine pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a transmis Klaus Iohannis.
1 Comment
Motto:
„În zece ani ce de lingăi
Nu se văzură-n slujbe mari,
Câți oameni fără căpătâi
N-ajunseră milionari!
Veniți și voi, străini calici,
Și strângeți tot ce-a mai rămas!
Ce să mai faci? Ce să mai zici?
Sărmană țară de pripas!”
(Alexandru Vlahuță – ŢARĂ DE PRIPAS)
Klaus Iohannis a devenit cel mai detestat presedinte postdecembrist, deoarece după 10 ani la Cotroceni nu lasă nimic serios în urma lui pentru țară.
In primul mandat de 5 ani din 2014 până în 2019, Iohannis a dormit la Cotroceni fără să facă nimic, pe motiv că nu l-a lăsat PSD-ul.
Cu toate astea Iohannis a fost reales în 2019 pentru al doilea mandat de 5 ani, în care si-a dat arama pe față, sfidând o țară întreagă prin vizitele externe fără nici o finalitate efectuate cu avioane de lux, de fapt adevarate excursii costisitoare si inutile pe bani publici, pentru care nu a dat la nimeni socoteală, pe considerentul că ar fi secrete de stat. Desi după alegerile parlamentare din 2020 s-a reusit alcătuirea unei coalitii de dreapta PNL-USR-UDMR cu un premier PNL, în urma crizei politice din toamna anului 2021 Klaus Iohannis în loc să medieze disensiunile din coaliție, pentru linistea lui a preferat să aducă PSD la guvernare desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD. Aceasta a dus la ruperea PNL, prin care adevăratii liberali au părăsit partidul si au infiintat o noua formatiune „Forta Dreptei” care militeaza pentru o guvernare liberală de dreapta. Argumentul invocat de Iohannis pentru realizarea coalitiei cu PSD era “stabilitatea guvernării”, dar până la urmă s-a dovedit că în loc de stabilitate s-a ajuns la stagnare si regres . In loc să se concentreze pe realizarea reformelor prevăzute in programul de guvernare si în PNRR, cele două partide s-au ocupat mai mult de tot felul de fitilări prin manevre nedemocratice care au reprezentat o frână în dezvoltarea economică a ţării. In tot acest timp Iohannis a avut parte de excursii costisitoare si inutile pe banii statului . Numai in anul 2023 Klaus Iohannis a efectuat 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale, fara sa dea cuiva socoteala. Conform unor surse dezvăluite de la Cotroceni în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, cheltuielile au fost de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro) dar nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate. Toate acestea au dus la o scădere dramatică a încrederii populatiei in presedintele Iohannis.
Astfel s-a ajuns la anul electoral 2024. Guvernul Ciolacu-1 format din coaliția PSD-PNL
s-a remarcat prin organizarea defectuoasă a celor patru rânduri de alegeri din anul electoral 2024, astfel încă din luna aprilie a decisa decis calendarul alegerilor din România în 2024, după cum urmează:
-9 iunie 2024 – alegeri europarlamentare comasate cu alegeri locale;
-15 și 29 septembrie 2024 – alegeri prezidențiale (turul I și respectiv turul 2);
-8 decembrie 2024 – alegeri parlamentare. Numai că, după alegerile europarlamentare si locale , liderul PNL de atunci Nicolae Ciucă s-a răzgândit în privința datei alegerile prezidențiale, după ce inițial a convenit cu PSD pentru luna septembrie. El a susținut că ar fi avut discuții cu „sute de mii de oameni” care le-ar fi cerut „să țină cont de relevanța funcției de președinte și de nevoia de dezbatere”, de aici a aparut schimbarea deciziei liberalilor ca desfăşurarea alegerilor prezidenţiale să fie în noiembrie. Dar, în loc de dezbateri pentru alegerile prezidenţiale, liberalii erau preocupati de soarta lui Iohannis după încheierea mandatului. Asadar, PNL a vrut să modifice legea pentru ca Iohannis să poată candida la parlamentare înainte de încheierea mandatului, ceea ce a dus la tensiuni în interiorul coalitiei, încât cei doi lideri, Ciolacu si Ciucă s-au bălăcărit spre dezamăgirea electoratului. Astfel s-a ajuns la degringolada cu înghesuirea alegerilor prezidentiale cu cele parlamentare la finalul anului 2024, în trei duminici la rând si anume:
-24 noiembrie, 2024- primul tur al alegerilor prezidentiale;
-1 decembrie, 2024- alegeri parlamentare;
-8 decembrie,2024- al doilea tur al alegerilor prezidentiale.
Ce a urmat se stie. Pe 6 decembrie, 2024 Curtea Constituţională a României (CCR) a anulat intregul proces electoral al alegerilor prezidenţiale, după ce validase primul tur, iar al doilea tur era în desfăşurare în strainatate, ceea ce a aruncat ţara într-un haos institutional fără precedent. Anularea alegerilor nu rezolvă absolut nimic , ba dimpotrivă , adânceşte şi mai mult falia din interiorul societăţii româneşti.
In plus, mandatul actualului presedinte Klaus Iohannis a expirat la 21 decembrie iar CCR i-a prelungit mandatul după această dată cu de la sine putere, fără o bază legală temeinică.
In Constituția României la Articolul 83, privind durata mandatului presedintelui se precizează următoarele:
(1) Mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Președintele României își exercită mandatul pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales.
(3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 83 are trei aliniate care trebuie interpretate împreună, iar CCR a luat în considerare doar aliniatul 2 , ignorând articolul 1 potrivit căruia mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită pană la depunerea jurământului de Președintele nou ales (în interiorul intervalului de 5 ani, fără prelungire).
Abia aliniatul 3 se referă la prelungirea mandatului care se face prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
In concluzie, conform Constituției mandatul președintelui poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă și nu printr-o decizie a CCR. Din acest punct de vedere Curtea Constituțională putea cel mult să constate expirarea mandatului presedintelui Klaus Iohannis pe data de 21 decembrie 2024.
Demisia presedintelui Klaus Iohannis este un gest necesar dar care vine prea tarziu.