Am zis eu de mai demult că, ar trebui (știu eu de ce) să fac și o asemenea ”scrisoare” sau, cum să îi spun: news-letter. Un fel de de trei feluri, o chestiuță (deocamdată) care vine să vă aducă altfel de informații. Vor fi chestiuțe mai drăguțe, altele mai răuțe, mai bune, mai rele, mai de-a pixul sau foarte, foarte bune. Depinde de gustul fiecăruia și de ce pot eu să mai scriu . Vor fi și altfel de știri, informații explicate, fotografii, un fel de talcioc care ar vrea să ajungă un fel de loc curat unde fiecare vede, citește și ia ce îi place. Pentru că, vine și o campanie electorală, deocamdată, vom funcționa cu episoade săptămânale, mai lungi sau mai scurte, după care, în funcție de feedback-uri, ne mutăm pe un blog, tik-tok. Ne vedem pe Pro Politica, Transilvania Jurnal și Știri BN
Hai să îi dăm drumul…
- Alegătorul român , fie de la Bistrița, fie la Cluj, la Mureș sau la Zalău, cel care funcționează pe Spotify Premium și YouTube, va vota și el, iar asta o știu toți ăia care consiliază partidele clasice. A făcut Mircea Badea o analiză inedită asupra preferințelor muzicale ale românilor. Realizatorul TV consideră că acestea reflectă mult mai bine realitatea națională decât orice sondaj electoral. Potrivit datelor prezentate în emisiunea sa, maneliști precum Dani Mocanu, Tzancă Uraganu și Raihold conduc detașat în topurile Spotify Premium și YouTube.
Pe un buletin de vot imaginar, voturile merg în felul următor: Dani Mocanu cu „Vino să te f”, pe locul doi se afla Dani Mocanu – „Anglia”, iar pe locul trei Tzancă Uraganu – „Meneaito”. Pe locul patru era Iuly Neamțu, iar pe locul cinci se afla Raihold cu „Jenifer, buci de fier”. Noah, așa sondaj, așa rezultate.Mai povestim despre astea… Apropo, cum e vremea la Paris, știți replica, uite aici: videoclipul piesei „Vino să te f”are 14 milioane de vizualizări într-o lună și ceva. De asemenea, clipul lui Tzancă Uraganu și Costel Biju – „Meneaito” are 32 milioane de vizualizări. Nu uitați : frustrarea acumulatăm în timp s-a transformat în ură…
- De ce îl atacă Dorel pe Gavril? De aia, că așa se ”face” politică culturală. Fiecare dintre ei a fost șef la Inspectoratul pentru Cultură, o instituție cam vetustă și fără vreun obiectiv măreț, unul e pe varianta rurală (Dorel) și celălalt pe varianta urbană (Gavril). Amândoi au trecut prin mult râvnitul birou de director al Casei Municipale de Cultură, Gavril încă mai e manager. Fiecare dintre ei a folosit banul public în diferite direcții, rural- Nunta Zamfirei, o poveste cu un buget imens, și urban- Poezia e la Bistrița fără poeți din Bistrița dar și altele, unele foarte bine pregătite, altele nu, toate bugetate din banul public. Fiecare dintre ei are sau a avut propriu staff, să nu îi spun altfel, adică fiecare cu gașca lui culturală, că aici e hiba, bugetul mare al Palatului Culturii. Atacul, ca atacul, zice Dorel că salariul de manager este de 18.000 de lei/lunar, adică un salariu mareee de tot. Să fi avut el mai puțin? Poate, poate, dar sună ipocrit… Oricum, atacurile nu sunt gratuite, ele au, evident, un scop, acela de-al face pe Țărmure să demisioneze din funcție. E un subiect delicat, asta pentru că, din cei 68 de angajați de la Centru, vor rămâne vreo 30. Și, totuși, primarul Lazany spune că, trebuie făcută cultură urbană, adică chestii la care se pricepe Țîu, sigur, sigur, sunt și alții de pe acolo, de prin alte părți. Politic vorbind, cei doi par să vină din lumi diferite: Țărmure din zona liberală, de dreapta, în timp ce Dorel Cosma din zona cumva ”suveranistă” deși PUNR era altă mâncare de pește decât ceea ce se dă acum pe același filon. În rest, rămânem la următoarele idei: hiba e bugetul uriaș de care a beneficiat ani la rând această instituție și, modul cum s-a făcut comunicarea diferitelor acțiuni culturale…
Stați pe aproape: lucrurile se lămuresc în momentul cînd vedem bugetul alocat de primărie CCM-ului. Aia e ora adevărului, aia și noua organigramă… Câtă prietenie, atâta exigență!!! Mai poate fi aplicabil acest principiu în zilele lui Facebook Vodă? Am fost întrebat de un amic, poate de doi sau trei, de ce nu dau din coatele mele de jurnalist cunoscut pentru a-mi face loc în triburi. Nu simt nevoia, mai ales că, nu îmi plac toți din triburile astea, așa cum nici eu nu plac tuturor și nici nu aș vrea să plac.
Sow: Câtă prietenie, atâta exigență!!! Nu merge, ce vă spun eu, nu mai funcționează. Mai sunt multe de spus, multe de scris, multe de făcut. Jurnalist fiind știu mai multe decât își închipuie unii și alții despre triburi și alte meschinării și prostii, dar asta nu îmi folosește deloc. Ca și scriitor nu am voie să apelez la jurnalist decât în momentul în care nu va mai exista nici prietenie și nici exigență. Doar triburi… a venit momentul
- Singurătatea lui Ioan Turc… Președintele de iure al PNL BN a rămas singur, așa cum rămân singuri toți cei care au fost lideri în partidul ăsta ce se spune că își trage seva din PNL-ul Brătienilor. Așa a fost și cu ceialalți președinți: Ilieși, Țintean, Dolha, Popescu, dar nu e nimic nou sub soare. Așa se întâmplă când oamenii de lângă tine ți-o trag aproape pe față iar tu crezi că e bine. Așa e în politică: interese meschine, tot felul de dezvoltatori (e și aici o poveste sau mai multe cu unul dintre ei). Sunt multe de povestit, și va trebui să o facem, pentru că, istoria creșterii și descreșterii puterii lui Ioan Turc e marcată și de jocurile ”foamei de bani și putere” din primărie, partid și dezvoltatorii imobiliari. Vine și timpul lor, iar eu știu unde să caut și am răbdare.
- Vă ziceam că marile frustrări s-au transformat în ură, iar valul suveranist urcă pe valul progresist, ăla cu toate prostiile lui de la părinte 1 și părinte 2 la alte aberații.
A existat un joc cu mintea românilor, dar reducerea lui la influența Rusiei ne împiedică să înțelegem ce s-a jucat și ce se joacă acum în raportul electorat-instituții. E în acest sens interesantă analiza unui specialist în psihologie cognitivă, care are și o importantă experiență instituțională, Mircea Miclea:
« Eu ca om obișnuit, eu ca simplu cetățean, eu văd cum e viața mea de zi cu zi. Văd ce se întâmplă cu inflația. Văd cum funcționează școala. Văd cum funcționează spitalul. Informația pe care eu o extrag direct din realitatea din jurul meu e întotdeauna mult mai importantă decât informația pe care mi-o dă cineva pe rețele de socializare, la televizor. Nu-i putem păcăli pe oameni. (…)
Alegerea din decembrie a fost expresia furiei oamenilor pe sistem, pe partidele care formează establishment-ul, pe elitele care ajung la putere doar ca să folosească puterea ca un mijloc de a extrage resurse din sistemul public pentru interesul personal. Explicația a ceea ce s-a întâmplat cu votul este expresia acestei furii pe sistem, nu a TikTok-ului. » (Cluj24.ro)
La prezidențiale din 2024 s-au votat cei mai buni purtători de cuvânt ai acestei furii. Călin Georgescu și Elena Lasconi. De aproape două luni se întâmplă o cavalcadă de lucruri care potențează această furie. Nu e rezonabil să credem că la alegerile prezidențiale organizate « de la zero » criteriul de selecție majoritar va fi unul diferit. Cunoscutul politolog bulgar Ivan Krastev avertiza recent:
« Cuvintele secolului XX, cele pe care le-am folosit pentru a mobiliza popoarele – fascismul, comunismul – nu mai funcționează. Când democrații americani au încercat să folosească cuvântul fascism împotriva lui Trump, nu a avut efect, pentru că acum este doar un cuvânt, folosit pentru a-ți ataca dușmanii și deconectat de o experiență istorică concretă. Ne place să vorbim despre instituții, ideologii, fără a vedea că, dincolo de toate acestea, există mereu o experiență istorică concretă » (Le Figaro)
Chestiuțe mici, niște oameni și fotografii din alte vremuri
Crin Antonescu, Valeriu Stoica, Dorin Popescu și Mircea Ionescu Quintus (decedat): o fotografie de acum 26 de ani, parte din istoria PNL și PNL BN. Crin Antonescu, revenit la bază, candidat la Palatul Cotroceni, fost președinte PNL, , Valeriu Stoica, fost președintele PNL, ieșit din toate jocurile politice, după ce, împreună cu Stolojan au fragmentat PNL și au inventat PLD, transformat în PDL după unificarea cu PD-ul lui Băsescu, Dorin Popescu, fost președinte al PNL BN, deputat și prefect în zilele bune ale prefecților, trecut la ALDE și acum aproape de AUR și, cu voia dumneavoastră, însuși Mircea Ionescu Quintus, unul dintre cei mai importanți președinți ai PNL din ultimii 35 de ani. Mircea Ionescu Quintus, președintele de onoare al PNL, a încetat din viață la vârsta de 100 de ani. Quintus a fost fost președinte al Partidului Național Liberal între 1993-2001, senator în legislaturile 1996-2000 și 2004-2008, ales în județul Prahova, județul Brătienilor.
