PSD a câştigat în 2024, comparativ cu alegerile din 2020, încă cinci Consilii Judeţene şi aproape 200 de noi primării. Însă partidul a obţinut cel mai slab rezultat din istorie la parlamentare, eşec comparabil cu era Dragnea. De asemenea, candidatul PSD a ratat, în premieră, finala prezidenţială. PNL este partidul care a pierdut cel mai mult în ultimii patru ani: cinci Consilii Judeţene, peste 100 de primari şi înjumătăţirea mandatelor de senator şi deputat, arată datele consultate de News.ro. Plus un eşec usturător la prezidenţiale. USR n-a reuşit să crească în opoziţie, iar la locale a pierdut trei mari primării: Braşov, Sectorul 1 şi Sectorul 2. AUR şi-a dublat numărul de parlamentari, însă partidul a rămas din nou în opoziţie, în timp ce UDMR şi-a mobilizat exemplar electoratul şi a devenit partidul-cheie pentru coaliţia de guvernare.
PSD – succes la locale, dar cel mai slab rezultat din istoria sa la parlamentare şi o ”premieră” nedorită la prezidenţiale, unde candidatul său a ratat finala
În 2024, PSD a performat la alegerile locale şi europarlamentare din iunie, dar s-a prăbuşit în a doua parte a anului. Social-democraţii au fost marii câştigători ai alegerilor locale. Au obţinut 25 de Consilii Judeţene – faţă de 20 în urmă cu patru ani. Au câştigat 1.677 de primării, cu 184 mai mult decât la alegerile din 2020. Pe lângă fiefurile tradiţionale – Craiova, Piteşti, Galaţi, Buzău, Brăila- PSD a reuşit să se impună şi în reşedinţe de judeţ ca Baia Mare, Suceava, Piatra-Neamţ, Bistriţa, conduse timp de mai multe mandate de liberali. În Bucureşti, au recucerit Sectorul 2 ( prin Rareş Hopincă) plus Sectorul 5, unde s-a impus fiul lui Cristian Popescu Piedone, fost parlamentar PSD. La alegerile europarlamentare, organizate simultan cu cele locale, PSD a trimis la Bruxelles cel mai mare număr de eurodeputaţi: nu mai puţin de 11. Lista comună PSD-PNL la europarlamentare a obţinut, în final, peste 50% din opţiunile românilor.
Însă PSD n-a reuşit să mai repete performanţa şi în a doua parte a anului. La alegerile prezidenţiale, Marcel Ciolacu a devenit primul candidat din istoria PSD care a ratat turul doi. Ciolacu s-a clasat pe locul trei, la numai 2.700 de voturi în spatele Elenei Lasconi (USR). La începutul acestui an, într-un clip video postat de Marcel Ciolacu pe contul său de TikTok, preşedintele CJ Timiş, Alfred Simonis, a afirmat că mai mulţi lideri PSD i-au “donat” voturi lui George Simion la prezidenţiale. Motivul? Liderii PSD erau siguri că Marcel Ciolacu intră în turul doi şi îşi doreau o finală mai uşoară cu George Simion. Astfel, Ciolacu ar fi ajuns preşedinte după o confruntare cu un candidat suveranist, aşa cum Ion Iliescu a câştigat în 2000 în faţa lui Corneliu Vadim Tudor. „Îţi aminteşti când tu spuneai la partid să nu îi dea nimeni voturi lui Simion pentru că nu suntem siguri că intrăm în turul doi? Să ştii că toţi i-am dat”, i-a spus Simonis liderului PSD. „Ascultăm şi nu judecăm!”, a continuat el.
La alegerile parlamentare, programate la o săptămână după eşecul de la prezidenţiale, PSD a obţinut doar 22%, cel mai mic scor din istoria partidului. Procentul este similar cu sfârşitul erei Dragnea, cea mai joasă treaptă politică pe care au coborât social-democraţii. La alegerile europarlamentare din 2019, pe fondul unei tensiuni sociale enorme, PSD a obţinut 22,5%. A doua zi, Liviu Dragnea intra la puşcărie.
În 2020, an de pandemie, în care vârstnicii nu au ieşit la vot, PSD reuşea să obţină 110 mandate în Camera Deputaţilor şi 47 la Senat. În 2024, din postura de partid principal de guvernare, după majorări de pensii şi salarii, PSD numără doar 86 de deputaţi şi 35 de senatori. În ciuda scorului mic obţinut la parlamentare, PSD s-a situat pe primul loc în clasamentul final. Iar Marcel Ciolacu a reuşit să rămână premier, într-o coaliţie cu PNL şi UDMR.
PNL, marele pierzător politic
PNL e partidul care a pierdut cel mai mult în ultimii patru ani. În 2020, în pandemie, liberalii erau la guvernare cu un Cabinet minoritar condus de Ludovic Orban. La alegerile locale din acel an, PNL reuşea să câştige 17 Consilii Judeţene şi 1.236 de primării, cel mai bun scor din istoria partidului. În acel moment, liberalii duceau o campanie făţişă anti-PSD. Alegerile locale din 2024 au găsit PNL în alianţă cu PSD. Rezultatul? Liberalii au rămas doar cu 12 Consilii Judeţene, pierzând judeţe cu greutate ca Suceava (Gheorghe Flutur), Prahova (Iulian Dumitrescu), Maramureş (Ionel Bogdan) sau Caraş-Severin (Romeo Dunca). De asemenea, liberalii au pierdut peste 100 de primării: de la 1.236 câştigate în 2020 au rămas cu 1.132. Însă lista comună cu PSD la europarlamentare, care a obţinut aproape 50% din voturi, a salvat conducerea liberală la acel moment. Nicolae Ciucă a rămas în fruntea PNL şi a devenit candidat pentru Cotroceni. În toamnă, PNL s-a prăbuşit. Nicolae Ciucă s-a clasat abia pe locul 5 la prezidenţiale şi a fost înlocuit de Ilie Bolojan, liderul PNL cu cele mai bune rezultate la alegerile locale. Într-o săptămână, Bolojan a reuşit să ridice partidul de la 8% la 14%, însă liberalii au pierdut aproape jumătate din mandate în Parlament. În 2020, Guvernul Orban, la presiunea preşedintelui Iohannis, a închis pieţele înainte de alegerile parlamentare. Drept consecinţă, PNL a fost taxat la urne, însă chiar şi aşa a atins 25%. După scrutinul din 2020, organizat în plin val COVID-19, PNL a obţinut 93 de mandate în Camera Deputaţilor şi 41 la Senat. În 2024, după cinci ani de guvernare, din care ultimii trei alături de PSD, liberalii au trimis în Parlament doar 49 de deputaţi şi 22 de senatori. Aşadar, într-un ciclu electoral, PNL a pierdut 5 Consilii Judeţene, 104 primari, 44 deputaţi şi 19 senatori. În acest timp, liberalii au trecut şi prin frământări interne. Ludovic Orban a pierdut şefia partidului şi a creat o nouă formaţiune: Forţa Dreptei. Premierul Florin Cîţu a fost debarcat mai întâi de la şefia Guvernului, apoi din fruntea partidului. Iar generalul Nicolae Ciucă a guvernat cu PSD, apoi a întors armele împotriva social-democraţilor. În final, PNL a reuşit să rămână la guvernare, sub bagheta lui Ilie Bolojan, alături de PSD şi UDMR.
AUR, marele câştigător matematic
Partidul condus de George Simion a fost marele câştigător al alegerilor parlamentare, reuşind să-şi dubleze scorul din 2020. După patru ani de opoziţie, AUR a sărit de la 33 de mandate în Camera Deputaţilor la 63 de locuri. Iar la Senat, de la 14 mandate a ajuns la 28. În ciuda saltului spectaculos, AUR a rămas în continuare în opoziţie, deci a bifat un câştig mai degrabă matematic decât politic. Partidul trece şi printr-o dispută internă. Europarlamentarul Claudiu Târziu, unul dintre fondatorii formaţiunii, i-a cerut demisia lui George Simion, pe motiv că a fost mult sub scorul partidului la prezidenţiale, susţin surse politice pentru News.ro. Public, Târziu a declarat: ”Nu suntem mulţumiţi de rezultatele niciunui tip de alegeri care au avut loc anul trecut, pentru că potenţialul nostru este mult mai mare”. El a subliniat însă că ”George Simion, fiind preşedintele partidului, este principalul responsabil, dar nu în sensul în care este principalul vinovat”. În cursa pentru Cotroceni, Simion a obţinut sub 14%, cu tot cu sprijinul primit de la PSD. În schimb, la parlamentare, AUR a depăşit 18%. Aşadar, George Simion nu poate fi considerat o locomotivă electorală pentru AUR. La locale, partidul obţinuse doar trei mandate în 2020. Acum numără 30 de primari, însă niciunul de mari oraşe.
USR se întoarce slăbit în opoziţie
Elena Lasconi a reuşit să transfere câteva procente din popularitatea sa către partid, însă prea puţin ca USR să conteze în ecuaţia puterii. Alegerile locale şi europarlamentare din iunie au ghilotinat echipa Drulă, care a dus partidul sub 9%. Pe lângă scorul foarte mic, USR a pierdut câteva primării importante: Braşov (Allen Coliban), Sectorul 1 (Clotilde Armand) şi Sectorul 2 (Radu Mihaiu). După alegerile locale, USR a reuşit să păstreze doar Timişoara, cu Dominic Fritz, şi Bacău, cu Lucian Stanciu-Viziteu. În Bucureşti, USR l-a susţinut pe primarul independent Nicuşor Dan pentru un nou mandat, însă relaţiile s-au răcit, după ce Nicuşor Dan a anunţat că va candida la prezidenţiale, intrând pe acelaşi culoar cu Elena Lasconi. Per total, USR avea 31 de primari în 2020, din care trei de mari municipii plus două sectoare din Bucureşti. Acum numără 28 de primari – doar doi de mari municipii, fără niciun sector în Capitală.
În Parlament, deşi vine după trei ani de opoziţie la mastodontul PSD-PNL, USR a obţinut un scor mai slab decât în 2020, când venea tot din postura de partid de opoziţie, foarte vocal în timpul epocii Dragnea. Din 55 de mandate în Camera Deputaţilor, USR a rămas cu 40, iar la Senat numără 19 mandate, faţă de cele 25 obţinute în urmă cu patru ani. Scorul mic obţinut de USR a fost cauzat şi de divizarea votului reformist. Partide desprinse din USR, ca REPER, DREPT, SENS, au reuşit să adune în total peste 500.000 de voturi, dar niciunul nu a reuşit să treacă pragul electoral. Luate împreună, partidele reformiste s-ar apropia de 20%, scorul obţinut de USR-PLUS în 2019, pe baza unui proiect comun.
UDMR e din nou cheia guvernării
Teoretic, pe fondul unei prezenţe mari la vot, formaţiunea maghiară risca să nu treacă pragul electoral. Practic, liderii UDMR au mobilizat atât de bine electoratul încât au obţinut un mandat în plus atât la Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, faţă de 2020. În condiţiile în care USR a trecut în opoziţie, rolul UDMR în coaliţia de guvernare a devenit esenţial. Practic, guvernul este dependent de voturile UDMR. La nivel local, formaţiunea maghiară conduce patru Consilii Judeţene (Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare) şi 200 de primării, cu una mai mult decât în 2020.
