Miniştrii de interne ai UE au adoptat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestrepentru Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025. Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat după anunţarea deciziei, afirmând că esgte un beneficiu major pentru economia noastră şi înseamnă călătorii mai rapide acasă pentru milioanele de români care trăiesc şi călătoresc în UE. Comisia Europeană salută hotărârea ”unanimă” a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România şi Bulgaria începând de la 1 ianuarie 2025, anunţă CE într-un comunicat postat pe site.
”Miniştrii de interne au adoptat recent o decizie de a elimina controalele la frontierele interne terestre cu şi între Bulgaria şi România începând cu 1 ianuarie 2025. O mare victorie pentru Bulgaria, România şi întreaga Europă!”, conform unei postări pe X a preşedinţiei ungare a Consiliului UE.
Aderarea României la Uniunea Europeană este, în acest moment, completă, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul român de interne, după ce Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a aprobat în unanimitate aderarea cu frontierele terestre a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
“Pentru România, pe lângă avantajele economice şi cele care ţin de confortul liberei circulaţii a cetăţenilor români în afara ţării şi înspre ţară, există o semnificaţie politică importantă din punctul meu de vedere: aderarea României la Uniunea Europeană este, în acest moment, completă. Cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit şi fără intrarea în spaţiu Schengen, integrarea României Uniunea Europeană era incompletă”, a declarat Predoiu după decizia din Consiliul JAI.
“Ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare a deschis calea către Schengen şi iată, astăzi, această decizie definitivează, dacă vreţi, integrarea României în Uniunea Europeană, statutul ei de ţară membru cu drepturi depline, într-un moment în care, după cum constatăm, există ameninţări la adresa statelor membre ale Uniunii Europene, la adresa democraţiilor din statele membre ale Uniunii Europene, la adresa Uniunii Europene în ansamblu. Din păcate, România nu a fost ocolită de aceste încercări de destabilizare ori ceea ce s-a întâmplat astăzi este o consolidare a statutului nostru (…)”, a adăugat ministrul român.
Ministrul român, vizibil emoţionat, a spus că decizia luată joi de Consiliul JAI este “dreaptă şi inteligentă în acelaşi timp”.
El a ţinut să le mulţumească tuturor românilor “pentru răbdarea pe care au avut-o în toţi aceşti ani” şi a spus că este “recunoscător că am făcut parte din acest efort” şi că se bucură că a adus, împreună cu toţi cei care au lucrat la acest dosar, un succes pentru România.
Ministrul român de interne a furnizat câteva explicaţii despre modul în care se vor derula controalele menţinute încă şase luni la frontierele României cu Bulgaria şi Ungaria, pe care le-a numit “aleatorii” şi a dat asigurări că vor fluidiza traficul.
“Aceste controale sunt aleatorii, în sensul că ori de câte ori poliţiştii de frontieră observă că ceva este în neregulă cu un mijloc de transport sau cu un autoturism în care circulă cetăţeni persoane fizice sau au date, informaţii că ar prezenta un risc din punct de vedere al respectării legislaţiei, atunci intervin şi fac controale. Este ceea ce se întâmplă dacă circulaţi cu maşina între Ungaria şi Austria la ora la care vorbim”, a explicat ministrul.
El nu a dorit să confirme o informaţie furnizată anterior de ministrul bulgar de interne, Atanas Ilkov, potrivit căruia între 5 şi 10% dintre automobile vor fi afectate de aceste controale aleatorii. “Eu n-aş vrea să dau procente, pentru că e greu. Într-o zi poate să nu fie niciun control, în altele pot să fie cinci”, a afirmat Predoiu.
Ministrul român a ţinut să precizeze că această fluidizare care va fi adusă de controalele mai lejere nu va rezolva automat constrângerile legate de infrastructură.
“Sigur că această intrare în spaţiul Schengen va fluidiza circulaţia, fără îndoială, dar constrângerile legate de infrastructură rămân şi acolo trebuie intervenit pentru amenajarea unei infrastructuri mai moderne, eventual dublarea podului cu linii de bac care să circule”, a spus ministrul referindu-se la punctul de trecere de pe podul de la Ruse.
În acelaşi timp, ministrul a subliniat că după aderarea cu frontierele terestre principala provocare care rămâne este ridicarea permanentă a “ritmului de pregătire a poliţiei de frontieră, protejarea frontierei, investiţii în logistică, în mijloace tehnologice”.
“Noi am construit un fel de baraj tehnologic la frontieră. Nu poţi să păzeşti frontiera din metru în metru cu poliţişti de frontieră, dar poţi să ai programe bilaterale, patrule mixte, puncte de contact, schimburi de informaţii, intervenţii în adâncime şi în profunzime înainte de a te ciocni de migranţii ilegali, colaborare între instituţiile din ţară, între ale noastre şi cele ale vecinilor. Deci toate aceste lucruri sunt mai sofisticate şi trebuie, evident, continuate”, a pledat Cătălin Predoiu.
El a ţinut să transmită un mesaj poliţiei de frontieră, acela că “în niciun caz această poliţie nu va dispărea”
“Trebuie să o dezvoltăm, să o consolidăm, să investim în ea. Colegii care făceau astăzi controale între Ungaria şi România, sigur că vor fi alocaţi către alte sarcini, vor face controale aleatorii, vor avea cooperări cu colegii maghiari, cu colegii din Serbia”, a pledat el.
El a ţinut să-i asigure pe toţi românii că “acum, după 1 ianuarie, cine iese din ţară, cine intră în ţară, în mod normal trece pe lângă ghişee fără niciun fel de restricţie, şi controlul apare în momentul în care, repet, poliţistul de frontieră sesizează că ceva e în neregulă sau are o informaţie” în acest sens.
Întrebat dacă România sau Bulgaria pot fi obligate după şase luni să prelungească controalele aleatorii care sunt prevăzute în acordul cu Ungaria şi Austria de la 1 ianuarie, el a răspuns că “decizia e luată pentru aceste şase luni, nu ne poate obliga nimeni” şi că în general nimeni nu poate obliga pe cineva să facă ceva în Europa, unde e democraţie, spre deosebire de alte zone ale lumii.
Pe de altă parte, ministrul nu a putut oferi o explicaţie logică pentru care la frontiera dintre Bulgaria şi Grecia nu vor fi introduse aceste controale aleatorii de la 1 ianuarie, care vor exista în schimb la frontiera dintre România şi Ungaria, aşa cum prevede declaraţia comună adoptată pe 22 noiembrie la Budapesta şi mediată de preşedinţia ungară a Consiliului UE.
Nu în ultimul rând, el a declarat că doreşte să continue parteneriatul cu Austria, aşa cum a afirmat şi în discursul său din reuniunea Consiliului JAI, pentru că este în primul rând în interesul României.
