Republica Moldova organizează, duminică, primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul pentru integrarea în Uniunea Europeană. Peste 3,3 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a decide viitorul țării. Cetățenii Republicii Moldova votează duminică în primul tur al alegerilor prezidențiale și într-un referendum privind aderarea la UE, într-un moment crucial pentru viitorul țării și într-un context tensionat, al conflictului dintre Rusia și Occident și al războiului din Ucraina. Maia Sandu este mare favorită pentru a intra în turul doi de scrutin, potrivit sondajelor, dar există semne de întrebare privind soarta referendumului, scriu Reuters și AFP.
Cine sunt candidații
Pentru alegerile prezidențiale, alegătorii vor aplica ștampila „Votat” în dreptul unuia din cei 11 candidați înscriși în buletinul de vot în următoare ordine:
- Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor;
- Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate;
- Renato Usatîi, desemnat de Partidul Nostru;
- Vasile Tarlev, desemnat de Partidul pentru Viitorul Moldovei;
- Irina Vlah, desemnată de un grup de cetățeni;
- Ion Chicu, desemnat de Partidul Consolidării și Dezvoltării Moldovei;
- Andrei Năstase, desemnat de un grup de cetățeni;
- Victoria Furtună, desemnată de un grup de cetățeni;
- Octavian Țîcu, desemnat de Blocul electoral „Împreună”;
- Tudor Ulianovschi, desemnat de un grup de cetățeni;
- Natalia Morari, desemnată de un grup de cetățeni
Vezi aici detalii despre fiecare candidat în parte
Sondajele o dau pe Maia Sandu câștigătoare și sugerează că o majoritate a cetățenilor susțin aderarea la UE
În vreme ce războiul face ravagii în Ucraina și generează incertitudini și instabilitate dincolo de granițe, Republica Moldova a reușit să își mențină cursul asumat pro-european și să primească undă verde pentru începerea negocierilor de aderare la UE.
Alegerile prezidențiale și referendumul reprezintă un test important pentru viitorul țării și toată lumea, inclusiv Rusia, a arătat că înțelege miza uriașă.
Sondajele o dau pe Maia Sandu câștigătoare și sugerează că o majoritate a cetățenilor susțin aderarea la UE, însă validarea referendumului este mai puțin sigură, iar guvernul și oficialii UE au acuzat Rusia și pionii săi din Republica Moldova că au încercat să influențeze în mod ilegal procesul electoral, plătind zeci de mii de persoane pentru a vota așa cum dictează Kremlinul.
Urnele se deschid la ora 7:00 dimineață și se închid la ora 21:00, iar primele rezultate parțiale oficiale vor fi disponibile duminică seară.
Nu va exista un exit-poll. Comisia Electorală Centrală a anunțat deja că solicitări pentru organizarea de exit-poll-uri nu au fost înregistrate până pe 13 octombrie, ultima zi în care s-a putut face acest lucru.
Întrebarea este dacă referendumul va fi validat.
„Principalul risc este o prezență insuficientă la vot, în special pentru că pragul electoral de prezență la vot trebuie să fie peste o treime, dar această treime se calculează în baza unor liste electorale care reprezintă o Moldovă cu mult mai mulți locuitori decât avem astăzi”, a declarat fostul ministru de Externe Nicu Popescu într-un interviu acordat HotNews.
Stoianoglo, un fost procuror general care a îndemnat oamenii să boicoteze referendumul sau să voteze „Nu”, descriindu-l drept un truc pentru a crește popularitatea lui Sandu.
Popescu a avertizat că respingerea referendumului ar putea oferi „un soclu și un anumit elan potențial fortificat pentru forțele anti-europene din Moldova”.
Vineri, Maia Sandu i-a îndemnat pe moldovenii aflați peste hotare, care au susținut-o masiv la precedentele alegeri, să voteze duminică.
„Soarta noastră se decide duminică. Votul fiecăruia contează, indiferent unde ne-am afla. Mergem cu toții la vot!”, a scris președinta pe Facebook.
231 de secții în diaspora
În străinătate vor fi deschise 231 de secții de votare în 37 de țări. Cele mai multe, 60 la număr, în Italia, pe când în Rusia, doar 2, scrie News.ro.
În România vor fi deschise 16 secţii de votare, dintre care trei la Bucureşti.
Pentru locuitorii din regiunea transnistreană se vor deschide 30 de secţii de votare în localităţi aflate sub controlul autorităţilor de la Chişinău.
Potrivit CEC, la data de 2 octombrie 2024, erau înscrişi 274.475 de cetăţenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului.
