Guvernul a aprobat, prin Ordonanță de urgență, o rectificare pozitivă despre care susține că are loc ca urmare a creșterii veniturilor bugetare obținute printr-o mai bună colectare, digitalizarea ANAF și implementarea modulelor antifraudă: e-tva, e-transport, indicatorii de risc fiscal.
Potrivit estimărilor ANAF, prin implementarea măsurilor privind amnistia fiscală se vor realiza încasări de 7,9 miliarde lei, susține Guvernul într-un comunicat remis presei luni.
Executivul estimează o creștere a veniturilor aferente impozitului pe venit și salarii, cât și a contribuțiilor de asigurări sociale de peste 5,8 mld lei la bugetul general consolidat, în contextul creșterii veniturilor populației.
Rectificarea are patru piloni importanți: susținerea investițiilor, a educației, sănătății și programelor sociale pentru cetățeni. Bugetul pentru 2024 a fost de la bun început construit în jurul investițiilor esențiale în infrastructură, a marilor proiecte strategice și îmbunătățirii servicii publice pentru români, arată sursa citată.
Bugetul pentru investiții la începutul anului a însumat peste 120 miliarde lei, fiind anul cu cea mai mare pondere a investițiilor în PIB.
La șapte luni, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de aproape 57 miliarde de lei cu 46,4% mai mult decât anul trecut.
Susținerea investițiilor din fonduri europene pentru proiectele strategice de infrastructură se reflectă în această rectificare bugetară. Bugetele Ministerului Transporturilor, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cresc cu 8,8 miliarde lei, ajungând împreună la o valoare de 48,5 miliarde lei a bugetelor actualizate.
Prin alocările suplimentare din acest an bugetul pentru dezvoltare și investiții (care include și co-finantarile pentru programele regionale pentru fonduri europene, fondurile europene din politica de coeziune și PNRR) ale celor 3 ministere (Ministerul Transporturilor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Dezvoltării) ajung la o valoare totală a bugetelor cumulate de 66,9 miliarde lei. Este o creștere cu 41% față de anul trecut când au fost 47,4 miliarde lei, susține Executivul.
Ce ministere au primit bani:
Ministerul Transporturilor primește suplimentar aproximativ 5,5 miliarde lei pentru a continua cofinanțarea proiectelor de infrastructură finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii ajunge la 35,5 miliarde lei, cu 50% mai mare decât bugetul aferent anului 2023.
Principalele obiective de investiții distincte pentru care s-au făcut plăți în semestrul I al anului 2024 sunt: Autostrada Sibiu – Pitești – 1,1 miliarde lei, Autostrada Ploiești – Buzău – 0,76 miliarde lei, Autostrada Buzău – Focșani – 0,72 miliarde lei, Autostrada de Centură București – 0,62 miliarde lei, Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Simeria – 0,54 miliarde lei, Tren metropolitan Gilau-Floresti-Cluj-Napoca-Baciu-Apahida-Jucu-Bontida – 0,50 miliarde lei.
Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice va primi 2 miliarde lei, ajungând la un buget de 18,3 miliarde lei, cu un plus de 88% comparativ cu bugetul anului 2023, respectiv 9,7 miliarde lei.
Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susținerii proiectelor de investiții din programele naționale „Anghel Saligny”, PNDL 1 și 2, precum și programele Companiei Naționale de Investiții, la care se adaugă complementar programele cu finanțare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării și de programele de susținere a mobilității urbane.
Ministerul Finanțelor primește suplimentar peste 14 miliarde pentru asigurarea cofinanțării pentru accesarea fondurilor europene pentru programele regionale (POR-uri 2021-2027), implementarea proiectelor de digitalizare ale Ministerului Finanțelor și schemele de ajutor de stat gestionate de Ministerul Finanțelor (subvenția dobânzilor la IMM Invest Plus, subvenția accizei la motorină, schemele de ajutor de stat pt investiții – programul de industrializare).
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale primește în plus 4,4 miliarde lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene.
Ministerul Energiei va avea în plus 1,2 miliarde lei pentru proiecte de investitii destinate productiei de energie din surse regenerabile și pentru închiderea în siguranță a minelor de huilă la Societatea Complexul Energetic Valea Jiului.
Ministerul Educației va primi 4,5 miliarde de lei, ajungând la un total de 58,5 miliarde de lei, cu 61% mai mare decât anul trecut, cu 22,2 miliarde de lei peste nivelul cheltuielilor din anul 2022.
Din aceste fonduri vor fi plătite salariile cadrelor didactice, bursele pentru elevi și naveta lor.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene primește peste 3,3 miliarde lei pentru plata sprijinului educational de care beneficiază copiii defavorizați în anul 2024-2025, plata primei didactice, dar și pentru voucherele de care beneficiază persoanele defavorizate.
Ministerul Sănătății va primi în plus 3,89 miliarde lei.
Bugetul Casei Naționale de Asigurări Sociale crește cu 11,3 miliarde de lei pentru asigurarea sumelor pentru medicamente gratuite sau al căror cost este compensat de stat, programele naționale cu scop curativ, precum și pentru investiții în spitale. Astfel, comparativ cu anul 2023, bugetul dedicat sănătății înregistrează o creștere de 26%, susține Guvernu.
Politici de protecție socială – 914 milioane lei.
Bugetele autorităților locale vor primi 2,6 miliarde lei, ajungând la o alocare totală de 29,5 miliarde lei. Fondurile acoperă cheltuielile de funcționare în domeniul asistenței sociale, medico-sociale și decontării transportului pentru elevi, cât și a programelor dedicate școlilor, cum este masa caldă pentru elevi. De asemenea, vor primi 1,270 miliarde lei pentru achitarea plăților restante, inclusiv a instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetul local și a spitalelor publice din subordinea UAT-urilor. De asemenea, sunt acoperite cheltuielile rezultate din relații cu: furnizorii de bunuri, servicii și lucrări, inclusiv cei care prestează servicii publice de producere, transport și distribuție energie termică, precum și plata contribuțiilor și obligațiilor față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale.
Tot luni, Guvernul a adoptat și Ordonanța de Urgență pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024. Vor fi astfel majorate veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii cu 1,053 miliarde lei și veniturile curente cu 3,495 miliarde lei și va fi diminuată subvenția acordată de la bugetul de stat cu 2,453 miliarde lei.
Nivelul cheltuielilor se majorează cu 1,06 miliarde lei la credite de angajament şi cu suma de 1,041 miliarde lei la credite bugetare.
Sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale pe anul 2024 se majorează la venituri cu suma de 11,578 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează cu suma de 15,289 milioane lei la credite de angajament şi cu suma de 14,753 milioane lei la credite bugetare, excedentul diminuându-se cu suma de 3,175 milioane lei.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2024 aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj se diminuează la venituri cu suma de 209,683 milioane lei şi la cheltuieli se majorează cu suma de 11,974 milioane lei la credite de angajament şi se diminuează cu suma de 53,136 milioane lei la credite bugetare, excedentul diminuându-se cu suma de 156,547 milioane lei.
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale se majorează la venituri cu suma de 5,479 milioane lei, iar la cheltuieli se majorează la credite de angajament și credite bugetare cu suma de 46,966 milioane lei, excedentul diminuându-se cu suma de 41,487 milioane lei.
1 Comment
Deficitul bugetar va ajunge în 2024 la 6,94% din PIB, conform estimărilor guvernului. Bugetul iniţial din acest an a fost construit pe un deficit de 5%. Pragul de 5% ar putea fi depășit în septembrie, prima lună cu pensii majorate.
Deficitul bugetar este un important indicator macroeconomic în care cheltuielile depășesc veniturile si reflectă sanătatea financiară a unui stat. Termenul deficit bugetar se referă la deficitele guvernamentale acumulate, îmbracând de cele mai multe ori forma datoriei naționale.
Un deficit bugetar apare atunci când guvernul unei țări cheltuiește mai mulți bani decât încasează din venituri, de obicei pe parcursul unui an fiscal. Veniturile provin în principal din taxe, impozite și alte surse de venituri, în timp ce cheltuielile includ servicii publice, infrastructură, programe sociale, apărare și plata dobânzilor la datoria națională. Cauza deficitului bugetar excesiv rezidă in lipsa de reforme structurale .
România este un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ centralizat excesiv. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
De aceea, pentru a face progrese evidente, România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in ocuparea de functii publice.
O bună ocazie pentru reforme ar fi fost chiar in ciclul electoral actual din perioada 2020-2024, fără nici un fel de alegeri . Din păcate oportunitatea aceasta a fost irosită, chiar dacă a fost invocată pandemia de COVID-19.
Să nu uităm de de la congresul PNL din 25 septembrie , 2021 când, în plin val patru al pandemiei de COVID-19, s-au adunat la Romexpo, claie peste grămadă, în ceea ce ar putea fi numită mai degrabă o menajerie politică isterică și incontrolabilă, in care cel mai înverșunat dintre ei a fost Rareș Bogdan, care aproape și-a pierdut complet cumpătul într-un discurs mai mult urlat, decât vorbit, a răgnit până a răgusit „Florin Cîțu- presedinte”!
(Vezi:https://m.facebook.com/4media.INFO/videos/tr%C4%83d%C4%83torul-rare%C8%9…
Ulterior, Klaus Iohannis, pentru linistea lui, le-a băgat liberalilor mortul in casă prin alianta cu PSD la guvernare, desi Partidul Național Liberal avea o decizie statutară a Biroului politic Național prin care practic se interzice orice colaborare cu PSD.
De altfel Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme, prin scăderea sub 20% in sondaje.
Dupa rotativa guvernamentală din iunie, 2023 când PSD-istul Marcel Ciolacu a preluat functia de premier , acesta a venit cu măsurile fiscale incluse in “Ordonanta austeritătii” care a fost adoptată in Parlament prin procedură de angajare a răspunderii Guvernului, in loc să procedeze la reducerea risipei banului public in domeniul bugetar si abia pe urmă să apeleze la cresterea fiscalitătii in mediul privat.
Cu toate astea, presedintele Klaus Iohannis considera că măsurile fiscale incluse in “Ordonanta austeritătii” care au fost adoptate in Parlament prin procedură de angajare a răspunderii Guvernului ”sunt un pas în direcţia bună”. De asemenea, Rareș Bogdan ,admiratorul declarat al presedintelui Iohannis , spunea la vremea respectivă că PNL a făcut „eforturi supraomenești” ca ordonanța austerității „să fie mai ingurgitabilă”.
Nimic însă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, liberalul Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
A existat depus la senat un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Proiectul initiat de Vlad Benga din partea USR, a zăcut in sertarele Parlamentului, in timp ce presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi, iar premierul Ciolacu se lamentează că România se află in situatie precară din cauza cheltuielior bugetare la nivel central si local.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de parlament cel putin după alegerile parlamentare din acest an când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)