ANAF a avut încasări brute de aproximativ 51,7 miliarde lei în iulie, dar cheltuielile au fost de 53,7 miliarde de lei, a spus ministrul Finanțelor Marcel Boloș, într-un interviu acordat Profit.ro. „A fost o lună cu încasări bune ale ANAF, dar cheltuielile sunt colosale, atât pe partea de funcționare a instituțiilor statului, cât și pe partea de investiții”, a spus ministrul.
În iunie, cheltuielile au fost de 53,7 miliarde lei, iar media primelor șase luni este de 56,5 miliarde lei. Suma prezentată de către ministru referitor la veniturile colectate de către ANAF se referă la venituri brute.
ANAF a colectat în iulie 46 miliarde de lei, cu 881 milioane de lei peste programul de venituri pe care l-a avut stabilit și a recuperat astfel deficitul de încasare din luna iunie, când a adus la buget cu 879 milioane lei sub plan. Nivelul ridicat al cheltuielilor a fost determinat de majorările salariale acordate de către Guvern, dar și de cheltuielile cu investițiile.
În perioada următoare, presiunea asupra deficitului va spori odată cu intrarea la plată a pensiilor recalculate. Guvernul a împrumutat peste 18 miliarde de lei în iulie.
„Au intrat în vigoare măsurile care privesc creșterile salariale etapa a 2-a. Influența lor este de un miliard de lei lunar. De asemenea, la cheltuielile de investiții, bugetul și plățile care s-au efectuat sunt record. De la 1 septembrie, intră în vigoare recalcularea pensiilor, care adaugă o influență de 2 miliarde de lei lunar. Din această perspectivă, trebuie să fim foarte atenți și prudenți cu veniturile încasate și cu felul în care gestionăm partea de venituri, pentru că avem cheltuieli semnificative”, a mai spus ministrul.
Întrebat când va fi depășit pragul de 5% în ce privește deficitul bugetar, ținta asumată de către Guvern de la începutul anului, Boloș a evitat să precizeze o lună. „Lunile august și septembrie sunt luni care prin tradiție sunt cu încasări scăzute și nu avem așteptări. Să vedem cum se vor așeza datele cu lunile august și septembrie, dar trebuie să luăm în calcul și estimările pe care le are Comisia Europeană.
În prognoza de primăvară, CE a estimat un deficit bugetar de 6,9% din PIB. E limpede că încheind cu 4% luna iulie și având în buget un deficit de 5% estimat, sigur că apare presiunea asupra bugetului și asupra țintei de deficit bugetar, pe care va trebui să o gestionăm, mai ales în relația cu CE, în mod corespunzător”, a spus ministrul.
ANAF a colectat în primele șapte luni ale anului conform planului, cu un nivel record în iulie, însă cheltuielile au depășit planificarea bugetară, inclusiv ca urmare a majorărilor salariale acordate în cursul acestui an. Cum lunile august și septembrie sunt istoric unele cu venituri mai mici pentru ANAF, bugetul, cu un deficit de 4% după șapte luni față de o țintă de 5% pentru întreg anul, se află sub presiune.
Ministrul nu a afirmat explicit că Guvernul a renunțat la ținta de deficit de 5%, acțiune care ar presupune și o rectificare bugetară, dar afirmațiile sale indică spre un nou reper în ce privește deficitul, anume estimarea Comisiei Europene, de 6,9% din PIB pentru anul 2024.
Deși estimarea Comisiei este în termeni ESA, pentru anul acesta Finanțele vor ținti un deficit cash cât mai apropiat de cel ESA, adică nu vor mai încerca să amâne plăți pe anul următor pentru a cosmetiza nivelul deficitului cash, cel anunțat lunar de către Ministerul Finanțelor. Abordarea este necesară deoarece ajustarea deficitului, ca parte a noului program negociat cu Comisia Europeană, începe de la deficitul pentru anul acesta, iar Guvernul nu are interes să amâne cheltuieli pentru anul următor și să-și îngreuneze astfel situația. Datele furnizate de către ministrul Finanțelor sunt preliminare, datele finale și oficiale urmând să fie anunțate după data de 25 a lunii.
