Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au bătut palma pentru organizarea alegerilor prezidențiale pe 24 noiembrie și 8 decembrie, iar în spatele înțelegerii liderii politici din PNL și PSD recunosc un acord pe termen mai lung. O miză o reprezintă eliminarea rapidă a lui Mircea Geoană din cursa pentru prezidențiale, spun surse din Coaliție.
Acordul realizat, joi, la Palatul Victoria vine după o lună de declarații belicoase între liderii PNL și PSD și contradicții privind data alegerilor prezidențiale. Liberalii au respins varianta organizării scrutinului în septembrie, ceea ce l-a obligat pe Marcel Ciolacu să accepte un compromis. Nicolae Ciucă a recunoscut că acest conflict a fost „parte a negocierilor politice”.
Ce stă în spatele acordului între PSD și PNL? Un nou guvern comun și un parlament controlat de PSD și PNL, arată un sondaj CURS
Un sondaj realizat de CURS ne arată faptul că actuala coaliție formată din PSD și PNL domină categoric scena politică. Cele 2 mari partide par ”condamnate” să continue guvernarea împreună, asta pentru că în nicio altă combinație politică nu s-ar putea obține o majoritate parlamentară care să permită o guvernare fără turbulențe.
Conform sondajului CURS, PSD ar obține 35%, în timp ce PNL ar obține 24%. Împreună, cele două partide ar avea 59%. Dacă luăm în considerare și o redistribuire a mandatelor, PSD și PNL vor trece de 60% în Parlament, o majoritate confortabilă.
Tandem Ciolacu – Ciucă sau între PSD și PNL
Calculele Coaliției indică faptul că pentru a intra în turul al doilea un candidat are nevoie de aproape două milioane de voturi. PSD și PNL au obținut peste două milioane de voturi fiecare la alegerile locale.
„Principala miză este ca PSD și PNL să aibă candidații în turul al doilea. Vor fi doi candidați, liste separate pentru parlamentare, dar ideea unui tandem nu este exclusă. Sunt două variante posibile, scenarii pe masă: Ciucă nu intră în turul al doilea și se poate încheia un acord cu PSD dacă obține funcția de premier pentru PNL, sau amândoi intră în turul al doilea, un partid va avea premierul, celălalt va da președintele”, au dezvăluit surse din PNL și PSD participante la discuția de la Palatul Victoria.
Potrivit surselor citate, un acord se va semna sau negocia, cel mai probabil, după primul tur al alegerilor prezidențiale. Și din tabăra social-democrată informațiile converg spre „o colaborare a guvernării dincolo de 2024”.
De la guvernare pentru stabilitate, la guvernarea pentru reforme
A treia miză este ca PSD și PNL să se afle, în continuare, la Palatul Victoria, după 2024, dublat de reforme. Cuplul guvernamental ar putea să fie întărit de prezența UDMR.
Dacă în 2022, cuvântul de bază pentru justificarea Coaliției PSD – PNL a fost stabilitatea, în 2024 „fundamentul îl constituie ideea de reformă”.
„Fără reforme profunde România nu mai poate continua. Statul se prăbușește. Reforma administrativă este obligatorie, iar discuțiile din Coaliție sunt ca ea să se realizeze fără modificarea Constituției. Avem nevoie de reformă în multe domenii, fără reforme nu pute să vorbim despre aderarea la OECD (n.r. – Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică)”, a declarat un lider din Coaliție după negocierile de la Palatul Victoria.
Nicolae Ciucă le-a spus apropiaților că o colaborare cu PSD pentru următorul ciclu electoral este aproape „inevitabilă”. Și social-democrații admit că guvernarea PSD-PNL este „prima variantă” după prezidențiale.
Surse din conducerea PNL au recunoscut că „este imposibil ca Elena Lasconi să nu candideze la prezidențiale”, dar miza o constituie PMP și Forța Dreptei.
„Dacă USR renunță la alianța cu Tomac și Orban, membrii PMP sunt o țintă pentru PNL. Nu uitați că a existat o propunere și înainte de europarlamentare pentru o fuziune PMP – PNL. Discuțiile vor continua până la prezidențiale. Oamenii lui Orban vor fi luați pe persoană fizică, nu se va ajunge la o fuziune cu Forța Dreptei. În funcție de fiecare, se poate ajunge la o revenire în PNL”, au explicat surse din conducerea PNL.
Liderii Coaliției au stabilit în ședința de joi ca atacurile între partide să înceteze, iar primii care au primit interdicție la atacuri sunt membrii Guvernului pentru a ține „Executivul departe de lupta politică”.
