Preşedintele Klaus Iohannis i-a informat, joi pe membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării că se retrage din competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, anunță Administraţia Prezidenţială. Președintele României le-a cerut acestora să se pronunţe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice. Astfel, membrii CSAT s-au declarat în favoarea susţinerii de către România a candidaturii premierului olandez, mai spune sursa citată. Acum numirea lui Rutte în fruntea NATO a devenit doar o chestiune de procedură.
Ungaria şi Slovacia au anunţat, marţi, că sprijină candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al NATO, un pas important pentru premierul olandez în vederea obţinerii funcţiei politice supreme din Alianţa Nord-Atlantică. NATO ia decizii prin consens, astfel că orice candidat are nevoie de sprijinul tuturor celor 32 de aliaţi. Doar România, al cărei preşedinte Klaus Iohannis a candidat pentru acest post, se opunea în continuare candidaturii lui Rutte, nota Reuters, arată News.ro.
Rutte va prelua conducerea NATO într-un moment critic. Noua sa funcție va începe până la 2 octombrie, cu puțin peste o lună înainte de alegerile din SUA, care vor influența soarta alianței militare care a servit drept cea mai de succes măsură de descurajare a Europei de Est în fața unei Rusii agresive, notează Politico.
Fostul președinte american Donald Trump, actualul candidat republican, e angajat să rămână în NATO, dar a amenințat că va reduce ajutorul american pentru Ucraina, asta dacă va fi reales.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, întrebat dacă în aceste condiţii îşi menţine candidatura pentru şefia Alianţei Nord-Atlantice, că despre NATO va spune mai mult joi, după şedinţa CSAT. Şeful statului a mai precizat că aceste chestiuni le va prezenta prima dată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, după aceea şi opiniei publice. „Mâine veţi fi integral lămuriţi şi putem merge mai departe”, a completat Iohannis.
În luna martie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO, argumentând că decizia are la bază performanţa României, experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, şi în special regiunea noastră, şi angajamentul său ferm faţă de valorile şi obiectivele fundamentale ale NATO.
În 22 mai, Iohannis afirma că discuţiile privind succesorul lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO ”sunt în toi”.
”Nu au avut loc alte discuţii pentru ocuparea altei funcţii, iar la NATO discuţiile sunt în toi, cum se spune, dar ele nu sunt în faza în care ar putea fi făcute publice”, a afirmat atunci Klaus Iohannis.
2 Comments
Era previzibil. Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie, 2024 că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, fără să aibă nici o garantie de reusită după ce Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța au declarat încă de pe 22 februarie pe cale diplomatică concertată că îl vor susține pe Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO.
De altfel lucrurile erau lămurite de la vizita lui Klaus Iohannis din luna mai, în SUA, imediat după întâlnirea cu presedintele american, Joe Biden. Fiind intrebat de jurnalisti, presedintele Iohannis a spus că a discutat cu omologul său american si despre dorința sa de a deveni secretarul general adjunct al NATO, dupa ce SUA anunțaseră deja că îl susține pe contracandidatul președintelui României, Mark Rutte la functia se secretar general: ”Și acest punct a fost atins în discuția noastră, împreună am decis să continuăm dialogul”, a declarat Iohannis.
Vezi : https://www.cotidianul.ro/umor-pe-net-iohannis-biden-si-sefia-nato/
In cel de-al doilea mandat Iohannis și-a dat arama pe față. Astfel, în octombrie 2021 în plină pandemie de COVID-19, Iohannis se plimbă pe la piramide în Egipt în timp ce țara se lupta cu multiple crize de natură energetică, sanitară, economică si politică.
(Vezi: https://www.cotidianul.ro/tara-arde-si-iohannis-isi-face-poze-pe-la-pira…)
Apoi in anul 2023 Klaus Iohannis a efectuat 34 de deplasări externe, care însumează cheltuieli de aproape o treime din bugetul Administrației Prezidențiale. Conform unor surse dezvăluite de la Cotroceni în contextul în care a existat o dezbatere publică pe tema costurilor vizitelor în străinătate ale președintelui, cheltuielile au fost de peste 41 de milioane de lei (8,2 milioane de euro) dar nu sunt prezentate în detaliu pe motiv că sunt informații secretizate. Lumea stie cine-i Iohannis:
(Vezi: https://www.cotidianul.ro/o-descriere-terifianta-a-caracterului-presedintelui-iohannis/)
Iată si un răspuns la întrebarea : ce slujbă i s-o fi potrivind lui Klaus Iohannis?:
(Vezi: https://www.youtube.com/watch?v=zZBNTTFhEPA)