Mesajul BEC la debutul oficial al campaniei electorale
CAMPANIE ELECTORALĂ pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie începe vineri şi se încheiei în 8 iunie, la ora 7.00. Campania în audiovizual de va încheia în 7 iunie, la ora 7.00. Biroul Electoral Central recomandă competitorilor electorali să aibă un discurs echilibrat şi onest şi să evite denaturarea sau manipularea informaţiilor.
„Potrivit reglementărilor în vigoare, în campania electorală este interzisă folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu sau a mesajelor de incitare la ură şi intoleranţă, precum şi a oricăror forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă sau etnică”, a transmis.Biroul Electoral Central
De asemenea, a recomandat cu fermitate competitorilor electorali să respecte regulile generale privind desfăşurarea campaniei electorale, să aibă un discurs echilibrat, onest şi constructiv şi să evite denaturarea sau manipularea informaţiilor pentru a preveni răspândirea ştirilor false, a acţiunilor de dezinformare şi a oricăror derapaje de natură să afecteze buna desfăşurare a procesului electoral, potrivit comunicatului de presă al instituţiei..
Discursul electoral şi mesajele cu caracter politic transmise de către competitorii electorali trebuie dezvoltate în aşa fel încât să ofere garanţii privind respectarea şi promovarea principiilor democraţiei şi să contibuie la dezvoltarea unui climat de integritate în desfăşurarea campaniilor electorale, atât din respect pentru ceilalţi competitori, cât şi pentru alegători, notează BEC,
REGLEMENTĂRI PRIVIND ACŢIUNILE ELECTORALE
Legea alegerilor europarlamentare prevede că ”în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise”, precum şi că, în timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.
Biroul Electoral Central consideră că ”alegătorii merită să aibă acces la informaţii obiective, reale şi corecte pentru a-şi putea forma propria opinie şi pentru a decide în deplină cunoştinţă de cauză” şi prezintă documentele care conţi informaîii relevante pentru derualrea campaniei şi pentru electorat: Codul de bune practici privind dezinformarea (versiune consolidată în 2022), disponibil AICI; – Recomandarea (UE) 2023/2829 a Comisiei din 12 decembrie 2023 referitoare la procese electorale incluzive şi reziliente în Uniune şi la consolidarea caracterului european şi a desfăşurării eficiente a alegerilor pentru Parlamentul European, disponibilă AICI; Ghidul de prevenire si combatere a acţiunilor de dezinformare a alegătorilor, realizat de Autoritatea Electorală Permanentă şi disponibil AICI.
CAMPANIA ELECTORALĂ ÎN AUDIOVIZUAL
Campania electorală în audiovizual se va încheia în 7 iunie, la ora 7.00.
Desfăşurarea campaniei electorale în audiovizual se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, ale Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 149 din 3 aprilie 2024 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 şi ale Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 150 din 3 aprilie 2024 privind regulile de desfăşurare în audiovizual a campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2024.
Printre regulile stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului se află următoarele: programele dedicate campaniei electorale difuzate de serviciile media audiovizuale la cerere vor fi însoţite, pe întreaga durată de difuzare, de menţiunea „promovare electorală” sau, după caz, „dezbatere electorală”; reflectarea campaniei electorale în mod echitabil, echilibrat şi imparţial; precizarea calităţii în care se exprimă persoanele invitate în cadrul programelor, cum ar fi cea de candidat sau de reprezentant al acestuia; calitatea persoanelor invitate vor fi vizibile pe ecran la momentul intervenţiei acestora; nu pot difuza programe produse, realizate sau moderate de candidaţi şi de reprezentanţi declaraţi ai competitorilor electorali, conform art. 23 din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 320/2012 privind furnizarea serviciilor media audiovizuale la cerere; luarea de măsuri pentru asigurarea echidistanţei şi a pluralismului de opinii în cadrul programelor în care participă candidaţi care deţin funcţii publice, strict în probleme legate de exercitarea funcţiei lor.
De asemenea, furnizorii de servicii media audiovizuale vor lua toate măsurile să se asigure că în cadrul programelor de promovare electorală, precum şi în conţinutul spoturilor şi al celorlalte materiale audiovizuale puse la dispoziţia acestora de către competitorii electorali sunt respectate următoarele condiţii: nu incită la ură pe considerente de rasă, religie, naţionalitate, sex sau orientare sexuală; nu conţin afirmaţii care pot aduce atingere demnităţii umane, dreptului la propria imagine sau care sunt contrare bunelor moravuri; nu conţin acuzaţii cu incidenţă penală sau morală la adresa altor candidaţi ori competitori electorali, fără a fi însoţite de dovezi pertinente prezentate în mod explicit.
RECOMANDĂRI PENTRU REALIZATORII, PREZENTATORII ĂI MODERATORII DEZBATERILOR ELECTORALE
Realizatorii, prezentatorii şi moderatorii dezbaterilor electorale sunt îndemnaţi: să fie imparţiali; să asigure echilibrul necesar desfăşurării emisiunii, oferind fiecărui participant la discuţii posibilitatea să îşi prezinte opiniile; csă asigure menţinerea dezbaterii în sfera tematicii electorale.
REGLEMENTĂRI PRIVIND SPOTURILE ELECTORALE
În situaţia în care sunt inserate spoturi electorale în cadrul programelor de promovare electorală sau de dezbatere electorală, furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere se vor asigura că: integritatea şi valoarea programelor respective nu sunt prejudiciate; spoturile electorale sunt asumate în mod explicit, prin prezentare sau prin conţinut, de către competitorii electorali; în programele de promovare electorală a unor competitori electorali nu sunt inserate spoturi ale altor competitori; dspoturile electorale nu constituie publicitate comercială, în sensul dispoziţiilor legale; e) în perioada campaniei electorale, cu excepţia spoturilor electorale, este interzisă difuzarea oricăror forme de publicitate ce conţin referiri la competitorii electorali.
Conform CNA, candidaţii şi partidele politice sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, ale căror drepturi sau interese legitime, în special reputaţia şi imaginea publică, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte în cadrul unui serviciu media audiovizual la cerere beneficiază de dreptul la rectificare.
Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise: prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală; invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe, comentarii privind campania electorală.
1 Comment
Astazi a început campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie- 2024, dar uităm de tripla semnificatie a zilei de 10 MAI- Ziua Regalităţii și a Independenţei României.
Astfel, în 1866, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
11 ani mai târziu, în 1877, statul român își proclama independența față de Imperiul Otoman, iar pe 10 Mai 1881 România devenea regat:
-10 MAI 1866: Carol I intra în Bucureşti şi aclamat de mulţime a fost escortat până în Dealul Mitropoliei unde şi-a depus jurămîntul rostit în limba franceză: „Jur să păzesc legile României, să-i apar drepturile şi integritatea teritorială”. În discursul care a urmat jurământului, domnitorul Carol I afirma: „Punând picioarele pe acest pământ, am şi devenit român!”. Proclamat “Domnitor al României” în ziua de 10 mai 1866, Carol, va rămâne cu acest titlu până în 26 martie 1881, când va fi proclamat rege.
-10 MAI 1877: Independenţa de stat a României. În decembrie 1876, Înalta Poartă adoptase, o Constituţie cu aparenţe liberale, prin care provinciile şi posesiunile Imperiului alcătuiau “un tot nedivizibil, din care nici o parte nu poate fi dezlipită pentru nici un motiv”, singura cale spre independenţa teritoriilor fiind războiul. După eşecul conferinţelor internaţionale de la Constantinopol, din decembrie 1876 şi ianuarie 1877, şi din martie la Londra, soluţia militară a devenit inevitabilă.
Astfel, în aprilie 1877 a izbucnit Războiul ruso-turc, ceea ce a constituit un ideal prilej pentru ca România, aflată sub suzeranitate otomană, să-şi câştige independenţa. Implicarea ţării noastre, oficializată prin actele adoptate de Adunarea Deputaţilor şi de Senat, în zilele de 29 şi 30 aprilie 1877, a decis soarta conflictului şi stabilirea învingătorilor.
Pe acest fond, la 9 mai 1877, ministrul de externe din acea perioada, Mihail Kogălniceanu, rostea faimoasele cuvinte: „ suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.
A doua zi, la 10 mai, independenţa a fost proclamată din nou, dar de data aceasta de Camerele reunite, după care declaraţia a fost promulgată de către domnitorul Carol.
-10 MAI 1881: Transformarea României din principat în Regat, când Carol I s-a proclamat Rege al României şi şi-a pus pe cap coroana făcută din oţelul unui tun turcesc capturat la Plevna în timpul Războiului de la 1877. Astfel, la 10 mai 1881, se năşteau oficial Regatul României şi Familia lui Regală, iar Carol I devenea primul rege al României şi primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen.
Regele Carol I s-a stins din viaţă la 27 septembrie 1914, la Castelul Peleş, după o domnie de 48 de ani şi a lăsat în urma sa o monarhie consolidată, respectată în Europa, dar şi un stat modern şi puternic economic şi politic. I-au urmat pe tronul Romaniei Ferdinand I, Carol al II-lea şi Mihai I.
Dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se va transforma, simbolic, începând cu Regele Ferdinand I în Casa Regală de România, va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947.
Din 2015, ziua de 10 MAI este din nou sărbătoare naţională. La 22 aprilie 2015 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, Legea nr. 103/2015 pentru declararea zilei de 10 MAI ca zi de sărbătoare naţională fiind publicată în Monitorul Oficial din 18 mai 2015. Potrivit acestei legi, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi celelalte autorităţi publice centrale şi locale organizează manifestări cultural-artistice pentru sărbătorirea zilei de 10 Mai.