Cu șase luni înaintea declanșării celui de-al doilea Război Mondial, la data de 1 septembrie 1939, prin atacul Germaniei naziste asupra Poloniei, oamenii sperau, încă, că, pacea părea a fi eternă. Trebuie știut faptul că, Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 martie 1909 în urma unei decizii a Partidului Socialist American sub denumirea “Ziua naționala a femeii”. Potrivit mitului, data 8 martie a fost aleasă în memoria unei greve din 1857 a muncitoarelor textiliste din New York, însă nu exista nici o sursă care sa ateste existența grevei. Mitul a fost folosit pentru a promova solidaritate între mișcarea feministă și cele muncitorești de stânga, dar și pentru a separa sărbătoarea de originile comuniste.
Bistrița, 8 martie 1939
Din punct de vedere istoric și politic, suntem în plină dictatură a lui Carol al II-lea, regim instalat de Carol în 1938 prin înlăturarea constituției din 1923 și desființarea partidelor politice, înlocuite cu un partid unic, Frontul Renașterii Naționale, patronat de rege. Regimul carlist se va încheia în septembrie 1940, imediat după Diktatul de la Viena și ciopârțirea României, urmând să fie înlocuit cu regimul militar al Mareșalului Antonescu, septembrie 1940-august 1944.
Iată cum se desfășura o serată românească la Bistrița conform presei din acele timpuri:
“Reuniunea femeilor române din Bistriţa a organizat recent,în saloanele „Cercului Cultural“din localitate, o frumoasă serbare, în cadrul tradiţionalei serate în stil românesc, care se ţine în fiecare an. Pentru reuşita ei, într’adevăr demnă de relevat, comitetul Reuniunii, în frunte cu d-na preşedintă Elena colonel Bălan, secondată de toate membrele Reuniunii, a depus toate străduinţele. Saloanele „Cercului Cultural“ au fost splendid împodobite, cu scoarţe şi alte obiecte din industria noastră naţională. Membrele societăţii au purtat frumosul nostru costum naţional, fiind reprezentate toate regiunile ţării. Au fost premiate costumele d.nelor: dr. Cosma, căpt. Marinescu, judecător Lazanu, locot. Lazăr şi ale d-şoarelor Bulbuc şi Mureşan. Printre multele dansuri naţionale executate, următoarele d-ne: col. Bălan, dir. Ceoca, dr. Cosma, căpt. Uieşu, căpt.Rusu, ing. C. Şmighelschi, dr.Scridon, pr. Tătar, înv. Vârticşi d-ra Mândru şi d-nii: Ceoca, directorul Băncii Naţionale filiala din localitate, maior Crevato, dr. D. Cosma, căp. Ureche, căpt. Uieşu, căp. Rusu, ing. C.Şmighelschi, avocat Roşea, locotement Măldărescu şii sublocotenent Nonai, au jucat „Romana”, un vechi joc românesc aproape uitat, stârnind mare însufleţire Serbarea a luat astfel caracterii unei impunătoare manifestaţii naţionale.
De altfel, în fiecare an, Reuniunea femeilor române, de subpreşedinţia d-nei Elena colonel Bălan, organizează asemenea serate în stil românesc, ele constituând o neîntrecută propagandă pentru păstrarea datinelor străbune, pentru frumosul nostru port naţional şi reînvierea jocurilor vechii româneşti, pentru care merită toate laudele. ”
Mulțumesc lui Daniel Georgiu în realizarea acestui material
