Președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Parlamentului European, Roberta Metsola, zece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, alături de aproximativ 1.000 de delegați iau parte timp de două zile, începând de astăzi, la București, la Congresul Partidului Popular European (PPE).
La ROMEXPO este prezentă și o delegație a PNL Bistrița-Năsăud formată din președintele Ioan Turc, deputatul Diana Morar, subprefectul Ioan Zăgrean și secretarul de stat, Terente Ciui.
DEPUTATUL DIANA MORAR: ” Astăzi și mâine, Bucureștiul are onoare de a fi gazda Congresului Partidului Popular European. Această întâlnire istorică subliniază rolul esențial al României și al Partidului Național Liberal în consolidarea viziunii europene și a valorilor comune care ne unesc.
Într-un moment crucial pentru viitorul Europei, ne reunim pentru a discuta și a propune rezoluții care vizează revitalizarea zonelor rurale, sprijinirea Ucrainei în fața provocărilor actuale, protejarea copiilor în mediul online, întărirea domniei legii în UE, precum și garanțiile spațiului Schengen. Toate acestea reflectă angajamentul nostru pentru o Europă mai puternică, unită și rezilientă. Suntem mândri să găzduim lideri și delegați din întreaga Europă, demonstrând angajamentul și contribuția României la stabilitatea și prosperitatea continentului”.
TREBUIE ȘTIUTE URMĂTOARELE:
La Congresul PPE participă aproape 800 de delegați cu drept de vot din Uniunea Europeană, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și zece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, conform europarlamentarului Siegfried Mureșan:
Președintele României, Klaus Iohannis
Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
Președintele Ciprului, Nikos CHRISTODOULIDES
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar
Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic
Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte
Ce decizii vor fi luate la Congresul PPE de la București
La Congresul PPE de la București, va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, va fi dezbătută strategia acestei familii politice pentru alegerile europarlamentare din iunie şi va fi adoptat programul politic al PPE. Candidatura Ursulei von der Leyen va fi supusă votului Congresului PPE joi, 7 martie, la ora 10.00.
În luna februarie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că va candida pentru încă un mandat în acest post, candidatură confirmată de formaţiunea sa politică germană Uniunea Creştin-Democrată (CDU).
„Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie”, a declarat atunci Ursula von der Leyen.
Sondajele făcute în statele UE arată, conform AFP, că o alianţă în Parlamentul European între grupurile politice progresiste (popularii, socialiştii, Verzii şi Renew) ar putea fi de data aceasta mai dificilă în urma creşterii popularităţii partidelor conservatoare şi de extremă dreapta, dar totuşi acestea din urmă nu vor putea împiedica formarea unei majorităţi a celor dintâi.
Comisia Europeană a avut până acum 13 președinți, însă doar 3 dintre aceștia au reușit să obțină mai mult de un mandat: Walter Hallstein (1958-1967), Jacques Delors (1985-1995) și José Manuel Barroso (2004-2014).
Ce decizii vor fi luate la Congresul PPE de la București, conform lui Siegfried Mureșan:
Votarea Ursulei von der Leyen drept candidat al Partidului Popular European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și pentru următorii 5 ani.
Adoptarea Manifestului Partidului Popular European pentru alegerile europene din iunie 2024.
Adoptarea strategiei PPE pentru alegeri.
1 Comment
Discursul lui Iohannis la Congresul PPE de la Bucuresti este o insiruire de lozinci uneori fără acoperire. Iată un exemplu: „Europa este un continent al păcii! Trebuie să afirmăm răspicat acest lucru și să le reamintim oamenilor că beneficiem cu toții de cele mai mari garanții de securitate din istorie, iar complementaritatea dintre Uniunea Europeană și NATO este pragmatică, realistă și asigură securitatea națiunilor noastre.”
Acelasi Iohannmis adresează o intrebare retorică către eurosceptici: „Care este alternativa voastră la un proiect care a adus peste 50 de ani de pace și prosperitate?”.
Spre deosebire de Klaus Iohannis care a vorbit pe un ton linistitor, premierul polonez Donald Tusk, in discursul său a atras atenţia că „vremurile de calm fericit s-au terminat” si că situatia geopolitică impune o altă abordare: „Vremurile de calm fericit s-au terminat. Epoca de după război (Al Doilea Război Mondial – n.r.) a dispărut. Trăim vremuri noi, într-o epocă de dinainte de război. De fapt, pentru unii dintre fraţii noştri, nu mai este nici măcar un timp de dinainte de război. Este un război la scară largă în forma sa cea mai crudă. Nu este vina noastră că vocabularul nostru zilnic include, încă o dată, cuvinte precum lupte, bombardamente, atacuri cu rachete, genocid”.
De aceea, Tusk spunea că responsabilitatea pentru soarta civilizaţiei occidentale, bazată pe libertatea şi respectul pentru fiecare individ, revine fiecărui cetăţean al continentului „Nu putem trăi cu iluzii. Nimeni nu ne va lua locul în această luptă pentru siguranţa noastră şi pentru viitorul nostru. Noi înşine suntem cei mai buni garanţi ai siguranţei noastre şi ai unităţii noastre. După cum bine ştiţi, singura persoană pe care te poţi baza eşti tu însuţi” .
Si exemplele ar putea continua.
Referitor la Manifestul Congresului PPE care conține angajamentul popularilor europeni de a susține aderarea rapidă a României și Bulgariei la spațiul Schengen, acesta mai prevede sialre priorităti, printre care:
-Nevoia de performanță economică a UE susținută de politici coerente, de stabilitate și de libertate suficientă pentru antreprenori;
-Reducerea birocrației, si diminuarea sarcinii de reglementare cu o treime; printr-un plan de acţiuni specifice. În acest scop, va exista un comisar european dedicat, singurul responsabil pentru problemele IMM-urilor și reducerea birocrației.
-Lupta împotriva crimei organizate care este și o luptă pentru drepturile femeilor oprimate; pentru combaterea prostituției și a traficului de femei și fete.
-Agricultura europeană și politica agricolă comună trebuie să îndeplinească așteptările înalte ale societății, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu alimente, calitatea ridicată și siguranța alimentelor, protecția resurselor naturale, prețuri corecte ale produselor pentru consumatori.
-Securitatea alimentară nu este un lux, ci o necesitate fundamentală. PPE a rămas mereu alături de fermieri și pescari, în special atunci când costurile vieții cresc pentru cetățenii noștri și pentru securitatea alimentară din cauza numeroaselor provocări globale.
– Politica Agricolă Comună 2028-2034 trebuie să aibă un pilon economic mai puternic, iar plățile directe ar trebui să servească pentru a asigura venituri agricole de bază și pentru a oferi protecție pe piețele volatile.
Manifestul PPE aduce aminte de reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern de la Sibiu, care a avut loc pe 9 mai 2019 , de Ziua Europei , prilej cu care s-a adoptat “Declarația de la Sibiu” , de care nu s-a ales mare lucru.
(Vezi: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/05/09/the-sibiu-declaration/)