Congresul PPE începe astăzi, la București, unde se vor afla șefii Comisiei și Parlamentului European și zece șefi de stat și de guverne, între care cancelarul Austriei / Lista participanților. Ce decizii vor fi luate
Președinții Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Parlamentului European, Roberta Metsola, zece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, alături de aproximativ 1.000 de delegați vor lua parte timp de două zile, începând de astăzi, la București, la Congresul Partidului Popular European (PPE). La congres va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Printre invitați se va afla și cancelarul austriac Karl Nehammer, iar liderii PNL spun că în manifestul electoral al PPE va fi cerută și aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, „cât mai rapid”.
Din PPE fac parte 84 de partide şi parteneri din 44 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene, (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din 12 ţări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.
Lista liderilor europeni care vor veni la Congresul PPE de la București
La Congresul PPE vor participa aproape 800 de delegați cu drept de vot din Uniunea Europeană, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și zece șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, conform europarlamentarului Siegfried Mureșan:
- Președintele României, Klaus Iohannis
- Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
- Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
- Președintele Ciprului, Nikos CHRISTODOULIDES
- Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
- Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar
- Prim-ministrul Croației, Andrej Plenkovic
- Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
- Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
- Prim-ministrul Lituaniei, Ingrida Simonyte
Ce decizii vor fi luate la Congresul PPE de la București
La Congresul PPE de la București, va fi oficializată candidatura Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, va fi dezbătută strategia acestei familii politice pentru alegerile europarlamentare din iunie şi va fi adoptat programul politic al PPE. Candidatura Ursulei von der Leyen va fi supusă votului Congresului PPE joi, 7 martie, la ora 10.00.
„Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat de preşedintă a Comisiei Europene în urma alegerilor europarlamentare din luna iunie”, a declarat atunci Ursula von der Leyen.
Sondajele făcute în statele UE arată, conform AFP, că o alianţă în Parlamentul European între grupurile politice progresiste (popularii, socialiştii, Verzii şi Renew) ar putea fi de data aceasta mai dificilă în urma creşterii popularităţii partidelor conservatoare şi de extremă dreapta, dar totuşi acestea din urmă nu vor putea împiedica formarea unei majorităţi a celor dintâi.
Ce decizii vor fi luate la Congresul PPE de la București, conform lui Siegfried Mureșan:
- Votarea Ursulei von der Leyen drept candidat al Partidului Popular European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și pentru următorii 5 ani.
- Adoptarea Manifestului Partidului Popular European pentru alegerile europene din iunie 2024.
- Adoptarea strategiei PPE pentru alegeri.
Congresul PPE, la care va participa și cancelarul Austriei, va cere „aderarea cât mai rapidă” a României la Schengen
În manifestul electoral al PPE, care va fi votat miercuri de plenul Congresului PPE şi care va fi baza programului politic al PPE pentru următorii 5 ani, este inclus un paragraf care solicită „admiterea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România cât mai curând posibil”, conform reprezentanților PNL.
- „Nu va fi vorba doar despre o declaraţie prietenoasă, ci va fi o cuprindere în documentul final al Congresului, prin care se solicită ca România să devină membru cu drepturi depline, respectiv şi cu frontiera terestră, a spaţiului Schengen.
- Ceea ce este foarte important de subliniat este că în acest moment, din toate punctele de vedere, România, din punct de vedere tehnic a îndeplinit de mulţi ani în urmă şi îndeplineşte în continuare şi mai mult, sunt măsură în continuare prin care nu facem altceva decât să întărim siguranţa frontierelor României, spaţiului Schengen şi ale UE.
- Suntem membri ai unei familii politice de centru dreapta care promovează tot ceea ce ţine de acest atribut al libertăţii, libertatea de mişcare trebuie să fie inclusiv pentru românii care ies sau se întorc în ţară.
- Avem peste 4 milioane de români care lucrează în ţări din UE, în ţări din spaţiul Schengen şi Marea Britanie, care muncesc profesionist şi care au o contribuţie serioasă la PIB-ul ţărilor unde îşi desfăşoară activitatea. Pe cifre, românii care muncesc în afara ţării au o contribuţie evaluată la 120 de milioane de euro, anual. Ca atare, cred că este normal să le fie recunoscut acest drept de a putea să vină acasă fără să mai stea la rând atunci când trebuie să treacă punctele de trecere a frontierei”, a spus Ciucă despre discuţiile din Congresul PPE privind aderarea României la spaţiul Schengen şi cu frontierele terestre.
2 Comments
In anul 2014, PSD-ul a dat Ordonanţa 55/2014 cunoscuta sub numele de ORDONANŢA TRASEIŞTILOR care permitea migraţia aleşilor locali: „Pentru anul 2014, prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) şi art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii care au fost declaraţi supleanţi, îşi pot exprima în scris şi o singură dată opţiunea cu privire la partidul politic, organizaţia minorităţii naţionale din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără ca aleşii locali respectivi să-şi piardă calitatea dobândită în urma alegerilor”.
Acest act total nedemocratic a scandalizat marile cancelarii ale lumii. De altfel si Curtea Constituţională a României a decis, in decembrie, 2014 că Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 55/2014, privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Cu toate astea OUG 55/2014, a produs efecte pe parcursul celor 45 de zile, astfel că peste cinci mii de primari şi consilieri au schimbat partidul în urma ordonanţei privind migraţia aleşilor. Cei mai mulţi s-au îndreptat către PSD, marii perdanţi fiind alesii locali ai PNL .
Acesta este motivul pentru care PSD-ul se opune cu atâta inversunare la revenirea alegerii primarilor in două tururi de scrutin.
Anii au trecut, PSD-ul si-a schimbat liderii dar năravul a rămas acelasi. Un vechi aforism spune că: „Inteligentul învață din greșelile altora, deșteptul din greșelile lui, iar prostul nu învață niciodată”.
Păcat că liberalii n-au învătat nimic din greselile trecutului cu USL si s-au lăsat împinsi de Iohannis si Ciucă in remorca PSD-istă.
Totul a inceput in noiembrie, 2021 când Iohannis din comoditate, in loc sa medieze refacerea coaliției de guvernare PNL – USR – UDMR, a adus PSD la guvernare in alianta cu PNL, desi unii liberali precum Dan Motreanu a explicat că nu vede diferenţa dintre această aliantă cu PSD şi vechiul USL- un proiect făcut în opoziție pentru a fi votaţi sau nu, dar în niciun caz construit după ce şi- au aruncat reciproc vorbe grele. Dan Motreanu a spus și că după ruperea USL, mai bine de 7 ani, PNL a încercat se se desprindă de acel proiect: ”Majoritatea votantului PNL este anti-PSD, iar acum ne propuneţi să ne intoarcem din nou in braţe la PSD şi astfel să existe posibilitatea de a pierde o întreagă generaţie de votanţi PNL”.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat cu ipocrizie că nu încurajează traseismul politic, desi proiectul de ordonanţă de urgenţă care permite migrarea primarilor este elaborat si pus în dezbatere publică de Ministerul de Interne condus de liberalul Cătălin Predoiu.
Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, a anunțat marți la București într-o conferință comună cu Nicolae Ciucă că Rareș Bogdan și Siegfried Mureșan vor fi pe lista PNL-PSD la alegerile europarlamentare.
Numai că președintele PPE nu stia că Rareş Bogdan e gata să renunţe la cariera politică pentru a se dedica adevăratei sale chemări! Acesta şi-a dat demisia din toate funcţiile deţinute în PNL şi a cerut să fie scos de pe lista pentru europarlamentare, după ce a aflat că s-a eliberat un loc în cadrul îndrăgitei trupe Gaşca Zurli.
Vezi: https://www.timesnewroman.ro/politic/rares-bogdan-lasa-bruxelles-ul-si-politica-a-aflat-ca-s-a-eliberat-un-loc-la-gasca-zurli/