Epidemii au fost sunt și vor fi întodeauna, doar bolile și tratamentul lor devin tot mai complexe și mai greu de vindecat, ultima pandemie, cea de Covid 19 fiind una care nu va fi niciodată uitată. Deși, la ora actuală se vorbește foarte puțin de anthrax sau de scarlatina, asta pentru că, există vaccin. Cu toate acestea, alta era situația în vara lui 1936, când la nivelul județului Năsăud, era declarată o epidemie de antrax, virisul ucigând foarte multe vite. Iată ce scria presa vremii: ” De câtva timp, printre vitele locuitorilor din acest judeţ, bântuit cu furie epidemiade antrax. Această epidemie este răspândita mai mult în comunele de pe Valea Bârgăului, in urma căruia s’au înregistrat şi cazuri mortale, fapt ce s’a adus şi la cunoştinţa serviciului veterinar al judeţului Năsăud. Primele cazuri de antrax, s’au ivit.. în comuna Susenii-Bârgăului, iar după aceea în comunele: Josenii-BârgăulUi, Tiha Bârgăului, Prundul-BârgăulUi, Cuşma, etc. Imediat cură s’a aflat despre ivirea epidemieide antrax, circumscripţia veterinară din Prundul Bârgăului, în fruntea căruia se găseşte un tânăr şi harnic medic Veterinar, d. dr. Alexandru Mirohescu, a şi luat măsuri pentru combaterea epidemiei, izolând vitele bolnave oprind astfel în toate comunele infectate de epidemie, mortalitatea… ”
După antrax… lovește scarlatina
Un an mai târziu, în 1937, autoritatea sanitară de la Cluj deschidea o anchetă , lucru consemnat în presa vremii. Ancheta trebuia să stabilească cauzele izbucnirii unei epidemii de scarlatină în tabăra de copii de la Tihuța. Așa cum am aflat citind ziarele din Cluj, aici erau aduși în timpul verii: iunie, iulie, august, băieți și fete de la 4 la 15 ani, părnții plătind doar o sumă modică de bani. Taberele pentru copii erau organizate și susținute financiar de Societatea Ocrotirii orfanilor evrei cu sediul la Cluj, copiii ajungând în pasul Tihuța din toate zonele țării.
Ce scria presa din Cluj-Napoca de epidemia de scarlatină din august 1937: ” Deschiderea coloniei de vară s-a făcut la data de 1 august. Nu au trecut nici 5 zile și copilul Iagăr Arthur, în etate de 13 ani s-a îmbolnăvit subit având o temperatură de 37-38 de grade. Simultan s-au mai îmbolnăvit Pollack Izidor din Cluj și Harmath Vasile din Timișoara. Medicii curanți ai coloniei au crezut, initial, că e vorba de amigdalită, dar cum starea copiilor s-a înrăutățit, s-a stabilit că e vorba de scarlatina”.
Citind mai departe am aflat că, situația s-a agravat și, cei trei copiii au murit. Împreună cu ei a murit și un medic currant, Kaufmann, venit din Basarabia, atunci parte integrantă din România Mare. În cele din urmă, zona a fost carantinată și tabără închisă definitive.
Mulțumiri prietenului meu Georgiu Daniel
