Reorganizarea administrativă ar trebui să fie prioritatea zero a viitoarei coaliții de guvernare, este de părere președintele PSD Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan.
”E un lucru obligatoriu pentru România. Viitoarea coaliție de guvernare, indiferent care va fi ea, va trebui să înțeleagă că anul 2025 va trebui să fie dedicat modificărilor legislative, constituționale sau de care va fi nevoie pentru reorganizare teritorială în România”, a spus Moldovan într-o emisiune la Radio Balada.
Sursa citată consideră că reorganizarea trebuie să devină ”prioritatea zero a viitoarei coaliții de guvernare”.
”Suntem în momentul de față mult prea mulți cei din sistemul public. Am rămas pe structura statului comunist, cu multe alte instituții create odată cu intrarea în Uniunea Europeană, unele de care era nevoie, altele de care nu era. S-au tot creat agenții și agențioare. Sunt mult prea multe instituții. La figurat vorbind, România e acum pe aparate. Nu mai respiră natural, ci mecanic. E obligatorie reorganizarea administrativă. Ar trebui să fie prioritatea zero a viitoarei coaliții de guvernare, indiferent care va fi ea. Procesul de digitalizare va simplifica foarte mult lucrurile și serviciile publice vor putea ajunge la oameni mult mai ușor”, a mai completat Moldovan.
1 Comment
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Numai că nu există vointa politică . Dimpotrivă, presedintele Klaus Iohannis, cel care, pentru linistea lui, a adus PSD la guvernare intr-o coalitie cu PNL ne promitea o stabilitate politică si o majoritate confortabilă de peste 65% capabilă să facă reformarea statului. S-a dovedit o coalitie nefirească in care unul trage hăis si altul cea , iar căruţa numită România rămâne pe loc.
De altfel Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor și politician cu greutate în PNL, a identificat cu ceva timp in urma, trei motive care au făcut ca PNL să piardă politic:
– Primul motiv a fost „festivalul democrației”, adică schimbarea pe bandă rulantă a președinților partidului, mai întâi Ludovic Orban, apoi Florin Cîțu. Semnalul schimbărilor a fost dat mereu de președintele Klaus Iohannis. Mari controverse a stârnit și preluarea conducerii partidului de către Nicolae Ciucă, mai ales că el e general în rezervă, deci nu avea nici o legătură cu liberalismul și până să ajungă senator pe listele PNL practic n-a avut nici o tangență cu acest partid.
– Al doilea motiv se referă la alianța cu PSD. Și aceasta a fost decisă tot de Iohannis, fapt pe care chiar președintele l-a recunoscut.
– A treia cauză este performanța slabă a guvernării cu Nicolae Ciucă premier pentru care PNL are acum probleme.
După o interminabilă perioadă de gâlceavă politică România se află intr-un deficit bugetar excesiv si nu a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Reforma administrativ-teritorială se poate face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
In acest caz, Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor vine cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
(Vezi si: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)