Am eu tot felul de povești despre și cu Dumnezeu… O să vi le spun pe rând. M-am tot gândit și vă spun că am multe gânduri scrise dar pe caiet cu stilou din deceniul 7 al secolului trecut (e pe bune) cu pompiță și cerneală. Mai le scriu aici, mai nu! Primo: rămân la ideea că Dumnezeu e iubire, așa că, continuă să nu-mi fie frică. Continui să cred că, poate fi un fel de forță care ține un anumit echilibru, cel care ține viu Universul. Poate, un fluture uriaș. E o pildă în taoism pe care o să o povestesc mâine. E despre Dumnezeu și fluturi. Papillon, lecția iubirii și a libertății necondiționate
Trec abrupt la politică: nu ne mai comasăm. PNL încearcă marea lui PSD cu degetul și cam ar ieși de la Guvernare. Brusc, robotului de la Cotroceni i s-a făcut dor de Orban. Nu de Viktor, ci de Ludovic. Oricum, nu mai vede nimic pe la Bruxelles și încearcă să rămână în cărțile politichiei românești. Acum am priceput: cu PSD, dar nu până la capăt. Ein man, ein wort, doar e sas nu neamț adevărat.. Mai vedem ce urmează.
Cea mai tare chestie nu e aia cu care gândesc bărbații până pe la 40-45 de ani ci următoare știre: Fiscul va cere rețete de prăjituri la controale ca să taxeze cu 19% zahărul adăugat… Bon voyage, monseniur Boloș
