Daniel Suciu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, liderul PSD Bistrița, a comentat în stilu-i caracteristic telenovela comasării alegerilor europarlamentare cu cele locale și schimbul de replici dintre PSD și PNL.
DANIEL SUCIU: ”Noi continuăm să ne întâlnim cu colegii noștri, mulți dintre ei înscriși în ultimii doi ani, pentru că funcționăm ca o echipă! Ne pregătim pentru primele alegeri, cele europarlamentare, care sunt primul examen al #echipeiPSD. Nu, nu noi am cerut comasarea alegerilor, iar cei care au făcut-o văd că nu mai recunosc asta acum (PNL, încă de anul trecut). Noi știm ce avem de făcut, iar prezența colegilor în fiecare seară confirmă și că facem bine”
Marcel Ciolacu a afirmat miercuri seară că, dacă PNL va ieși de la guvernare, el își va depune mandatul de premier. El a adăugat totuși că, în baza discuțiilor avute cu liderul PNL Nicolae Ciucă, „un astfel de scenariu este exclus”. Șeful PSD le-a transmis totodată colegilor liberali de Coaliție că „este o abordare greșită” să se supere că nu pot impune „prim-miniștri sau anumite decizii”.
1 Comment
Motto:
„Orice noroc
Si-ntinde-aripile,
Gonit de clipele
Starii de loc.”
(Mihai Eminescu- Stelele-n cer)
In anul 2021 când presedintele Klaus Iohannis, pentru linistea lui a adus PSD la guvernare într-o coalitie cu PNL realizată împotriva naturii, acesta promitea o stabilitate politică si o majoritate confortabilă de peste 65% capabilă să facă reformarea statului. In realitate, „stabilitatea” clamată s-a dovedit o interminabilă perioadă de gâlceavă politică între membrii coaltiei PSD-PNL în care unul trage hăis si altul cea ,iar căruţa numită România rămâne pe loc. Guvernele de coalitie PSD-PNL au adus România intr-o situatie de deficit bugetar excesiv si nu a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
-Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
Ciucă nu are proprietatea termenilor când vorbeste despre stabilitate în politică, în guvern, în societate.
Stabilitate nu înseamnă stare pe loc. Guvernele Ciucă si Ciolacu au promis că vor face descentralizare dar pentru asta e nevoie mai întâi de Reforma administrativ-teritorială a României, care s-ar putea face acum printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , si anume printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta permite reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. Uniunea europeana nu recunoaste caracterul de regiune decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu. De asemenea, la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. În România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an. In acest sens, anul trecut a fost depus la Parlament un un proiect de LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf) Intre timp proiectul de lege initiat de deputatul Vlad Benga din partea USR, a ajuns la Senat, dar presedintele Senatului Nicolae Ciucă nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare, cu eventuale amendamente din partea forului legislativ.
(vezi si: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)