Casa Colecțiilor a Bibliotecii Județene GEORGE COȘBUC, a fost gazda unei inedite întâlniri între un grup de liceeni și Luigi Bambulea de la Universitatea Națională de Arte București, de asemenea, cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române. Gazdă a fost, evident, părintele Ioan Pintea, managerul Bibliotecii și un cititor al poeziei scrisă de Geo Bogza, cel care a vorbit puțin de cel mai nealiniat poet interbelic dar și despre Luigi Bambulea.
În conferința sa ”Exasperarea creatoare” , o prelegere care fost minuțios completată cu fotografii de arhivă, Bambulea a venit cu manuscrise bogziene (edite și inedite), dosarul Geo Bogza din Caietele Avangardei, MNLR – Buc., XI, nr. 20/2023, precum și o serie de documente CNSAS desecretizate. Conferința a marcat împlinirea, la 14 septembrie, a trei decenii de la moartea scriitorului.
Scriitor, jurnalist, autor de reportaje literare, Geo Bogza a debutat editorial în 1929, fiind unul dintre teoreticienii și activiștii de frunte ai avangardei românești, editor al revistei Urmuz și unul dintre redactorii de bază ai revistei unu. După debutul său editorial cu Jurnal de sex și după ce publică Poemul invectivă (1933), va suporta rigorile legii, chiar cu detenție, sub acuzația de „pornografie literară”. În 1937 publică volumul de poezii „Ioana Maria” și este clasat printre „autorii cosmopoliți și degenerați” de către regimul antonescian. Ulterior, datorită unor titluri precum Țări de piatră, de foc, de pământ (1939), Cartea Oltului (1945) sau Țara de piatră (1946), devine unul dintre cei mai importanți autori de reportaj din literatura noastră care, deși aderă la realismul socialist, își păstrează filonul nonconformist care i-a adus autenticitatea în creația lirică.
În 1945, odată cu instalarea guvernului Groza, se alătură comuniștilor, devine deputat în Marea Adunare Națională, membru al Academiei Române și membru în Consiliul Național pentru Apărarea Păcii. În 1971 este decorat cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, iar în 1978 primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor. Dar, asemenea ursului, dintr-o celebră tabletă a scriitorului, care nu mai voia să danseze pe o tablă încinsă, începând cu anii ‘80, Geo Bogza se detașează treptat, treptat de toți și de toate, devenind el însuși un simbol. Al unui povestaș, ce anunță eșecul unei lumi în care s-a simțit mereu o țintă. („Eu sunt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi”, carte retipărită de Editura Cartea Românească în 2023).
Date biografice cunoscute sau mai puțin cunoscute și numeroase intercalări istorico-literare menite să coloreze tumultul epocilor traversate de Bogza, toate au fost oferite publicului de carismaticul conferențiar Luigi Bambulea, cu vizibila satisfacție a cercetătorului scormonitor de adevăruri susținute cu pasiunea cunoașterii. Cunoașterea de sine și de alții.
CINE A FOST GEO BOGZA?
Geo Bogza, fratele mai mare al lui Nicolae Bogza (cunoscut ulterior ca Radu Tudoran, autor al îndrăgitului roman „Toate pânzele sus!”), a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului). Autor al volumelor „Jurnal de sex” și „Poemul invectivă”, avangardistul Geo Bogza a fost închis de două ori pentru o parte a creației sale literare, fiind coleg de celulă la Văcărești cu celebrul criminal Berilă. Printre acuzatorii lui Bogza s-a numărat Nicolae Iorga.
Luigi Bambulea este absolvent al Facultăţii de Litere (Limba şi Literatură Română – Literatură Universală şi Comparată) şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă (Pastorală), din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca (2009); totodată, este Master în Teoria Literaturii – Literatură Universală şi Comparată, în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti (2013); este absolvent, ca şef de promoţie, al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei, din cadrul Universităţii Naţionale de Arte, Bucureşti (2014), doctor al Universităţii Bucureşti (domeniul Filologie, specializarea Teoria literaturii), cu o teză consacrată canonului cultural. A colaborat cu studii şi articole de critică literară, teoria literaturii, teologie la mai multe periodice naţionale.
